Israelul blochează livrările umanitare către Gaza

Israelul a blocat livrările umanitare către Gaza într-un efort de a face presiuni asupra grupului Hamas pentru a accepta o modificare a acordului de încetare a focului care să permită eliberarea ostaticilor fără o retragere a trupelor israeliene, transmite Guardian.

Biroul premierului Benjamin Netanyahu a declarat duminică că a impus o blocadă asupra Gaza deoarece Hamas nu a acceptat un plan care, potrivit acestuia, a fost prezentat de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, de a prelungi prima fază a încetării focului şi de a continua eliberarea ostaticilor, şi de a amâna faza a doua, care prevedea o retragere israeliană din Fâşia Gaza.

„Odată cu încheierea primei faze a acordului privind ostaticii şi având în vedere refuzul Hamas de a accepta schiţa lui Witkoff pentru continuarea discuţiilor - cu care Israelul a fost de acord - prim-ministrul Netanyahu a decis că, începând din această dimineaţă, orice intrare de bunuri şi provizii în Fâşia Gaza va înceta. Israelul nu va permite o încetare a focului fără eliberarea ostaticilor noştri”, se arată într-o declaraţie. „Dacă Hamas îşi continuă refuzul, vor exista consecinţe suplimentare”.

După anunţ, purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu, Omer Dostri, a scris într-o postare pe social media: „Niciun camion nu a intrat în Gaza în această dimineaţă şi nici nu o va face în acest stadiu”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut duminică Israelului să pună capăt „imediat” suspendării ajutorului umanitar către Gaza.

Existenţa şi detaliile unui plan Witkoff nu fuseseră confirmate de Washington până duminică dimineaţa. O declaraţie a Hamas a numit suspendarea ajutorului o „crimă de război” şi o încălcare a acordului de încetare a focului. Acesta a declarat că „decizia lui Netanyahu de a suspenda ajutorul umanitar este un şantaj ieftin, o crimă de război şi o lovitură flagrantă împotriva acordului [de încetare a focului]”.

În timpul celor 15 luni ale războiului dintre Israel şi Gaza, guvernul Netanyahu a negat în mod repetat afirmaţiile agenţiilor umanitare potrivit cărora blochează livrările umanitare, punând fluxul foarte limitat pe seama altor factori.

Înainte de încetarea focului, oficialii ONU au avertizat că foametea generalizată era iminentă.

În cele şase săptămâni ale primei faze a armistiţiului, livrările au revenit la nivelul de dinainte de război, de aproximativ 600 de camioane pe zi, majoritatea transportând alimente.

Reprezentanţii organizaţiilor umanitare au declarat că, chiar şi cu restabilirea livrărilor de alimente, lipsa apei potabile, distrugerea aproape completă a spitalelor şi clinicilor din Gaza, lipsa adăposturilor în plină iarnă şi acumularea de ape reziduale netratate printre dărâmături ar putea fi letale pentru cele 2,2 milioane de supravieţuitori.

Netanyahu a făcut acest anunţ, despre care biroul său a afirmat că a beneficiat de sprijinul SUA, după eşecul discuţiilor de la Cairo, menite să menţină încetarea focului în timp ce se apropia sfârşitul primei sale faze de şase săptămâni, cu privire la posibilitatea ca armistiţiul să treacă la o a doua fază.

Biroul prim-ministrului a declarat mai devreme duminică că a fost de acord cu adoptarea a ceea ce a descris ca fiind propunerea lui Witkoff de a prelungi prima fază a încetării focului până la Ramadan şi Paşte, care se încheie la 20 aprilie, în timpul căreia jumătate dintre ostaticii în viaţă şi jumătate dintre corpurile celor care au murit ar fi eliberate.

Cu privire la încheierea acestei prelungiri temporare, declaraţia a precizat: „Dacă se ajunge la un acord privind o încetare permanentă a focului, ostaticii rămaşi în viaţă şi cei decedaţi vor fi eliberaţi”.

Prima fază a încetării focului a implicat în principal eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul palestinienilor deţinuţi în închisorile israeliene, o creştere a livrărilor de ajutoare şi retragerea trupelor israeliene de pe anumite poziţii. A doua etapă presupune o retragere completă a Israelului şi o încetare mai durabilă a ostilităţilor.

Planul Witkoff descris de biroul lui Netanyahu părea similar cu propunerea Israelului de prelungire cu şase săptămâni a primei faze a încetării focului, cu eliberarea ostaticilor, dar nu menţiona retragerea trupelor care făcea parte din acordul iniţial de armistiţiu din ianuarie.

Hamas a afirmat că propunerea arată clar că Israelul încearcă să se dezică de acordul pe care l-a semnat anterior.

Hamas nu a participat direct la discuţiile de la Cairo, dar s-a coordonat cu oficialii din Qatar şi Egipt care se află la masa negocierilor cu delegaţiile americană şi israeliană. Negociatorii au părăsit Cairo vineri seara şi nu a existat niciun semn că s-ar fi reunit din nou sâmbătă târziu.

O retragere israeliană ar implica mai întâi o retragere de pe coridorul Philadelphi de-a lungul graniţei de sud a Gâzei cu Egiptul, dar o astfel de retragere ar putea declanşa prăbuşirea coaliţiei de dreapta a lui Netanyahu, ceea ce ar forţa la rândul său noi alegeri, în care viitorul său politic ar fi incert.

Analiştii politici israelieni au sugerat că Netanyahu a fost de acord cu încetarea focului sub presiunea lui Donald Trump, încrezător că acordul nu va ajunge niciodată la o a doua fază. De la începutul încetării focului, el i-a împiedicat pe negociatorii israelieni să discute despre o a doua fază. Cu toate acestea,Witkoff a insistat ca o a doua fază a acordului de încetare a focului să fie pusă în aplicare, pentru a asigura eliberarea celor 59 de ostatici rămaşi, dintre care se crede că doar 25 sunt încă în viaţă.

Majoritatea israelienilor doresc, de asemenea, ca guvernul să facă o prioritate din eliberarea ostaticilor, dar această poziţie este contestată de extrema dreaptă israeliană, fără de care coaliţia nu ar putea rămâne la putere. Partidele de dreaptă susţin că prioritatea Israelului ar trebui să fie distrugerea Hamas.

Ministrul israelian de extremă dreapta al finanţelor, Bezalel Smotrich, a declarat că decizia de a opri fluxul de ajutor a fost „un pas important în direcţia corectă”.

Referindu-se la ameninţarea anterioară a lui Donald Trump de a deschide „porţile iadului” în Gaza, Smotrich a declarat într-o postare pe reţelele sociale: „Acum trebuie să deschidem aceste porţi cât mai rapid şi mai mortal posibil asupra inamicului, până la victoria completă”.

Încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la cine ar trebui să conducă Gaza odată ce se va putea conveni asupra unui sfârşit durabil al războiului. Trump a provocat consternare şi nedumerire la începutul lunii februarie cu sugestia şocantă că SUA ar trebui să „deţină” Gaza, care ar fi cumva golită de cei peste 2 milioane de locuitori palestinieni pentru a face loc unei „Riviere pe Mediterana”.