Iranul şi puterile europene vor relua negocierile nucleare, pe fondul apropierii termenului-limită al sancţiunilor

Negocierile nucleare programate pentru marţi între Iran şi Marea Britanie, Franţa şi Germania vor avea loc la Geneva, a relatat presa de stat iraniană.

„Marţi, Iranul şi cele trei părţi europene la acordul nuclear din 2015, împreună cu Uniunea Europeană, vor desfăşura o nouă rundă de discuţii la nivel de miniştri adjuncţi de externe, la Geneva”, a transmis televiziunea de stat luni, potrivit France24.

Întâlnirea va fi a doua de după războiul de 12 zile al Iranului cu Israelul din iunie, perioadă în care Statele Unite au efectuat lovituri asupra instalaţiilor nucleare ale Teheranului. Runda anterioară de negocieri a avut loc la Istanbul, pe 25 iulie.

Ea survine după ce Iranul a suspendat cooperarea cu agenţia nucleară a ONU, în urma războiului cu Israelul, acuzând Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) că a eşuat să condamne atacurile israeliene şi americane asupra facilităţilor sale nucleare.

Bombardamentele fără precedent ale Israelului şi represaliile Iranului în timpul războiului de 12 zile au deraiat negocierile nucleare ale Teheranului cu Washingtonul.

Marea Britanie, Franţa şi Germania au ameninţat că vor declanşa un „mecanism de snapback” prevăzut în acordul nuclear din 2015, care ar reimpune sancţiunile ONU ridicate în baza înţelegerii, dacă Iranul nu acceptă să-şi limiteze îmbogăţirea uraniului şi să reia cooperarea cu inspectorii AIEA.

Iranul contestă legalitatea invocării acestei clauze, acuzând europenii că nu şi-au respectat angajamentele din acord.

Marea Britanie, Franţa şi Germania, alături de China, Rusia şi Statele Unite, au ajuns la un acord cu Iranul în 2015, cunoscut oficial sub numele de Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA). Acordul a oferit Iranului ridicarea sancţiunilor în schimbul unor restricţii asupra programului său nuclear, pentru a garanta că Teheranul nu va putea dezvolta o armă nucleară – lucru pe care a negat întotdeauna că ar intenţiona să-l facă.

Însă retragerea unilaterală a Washingtonului din acord în 2018, în primul mandat al preşedintelui Donald Trump, şi reimpunerea unor sancţiuni economice dure au determinat Iranul să înceapă să renunţe la propriile angajamente, în special privind îmbogăţirea uraniului.

La momentul retragerii SUA, Londra, Paris şi Berlin şi-au reafirmat angajamentul faţă de acord şi au declarat că intenţionează să continue comerţul cu Iranul. În consecinţă, sancţiunile ONU şi cele europene nu au fost reintroduse, deşi Trump a restabilit sancţiunile americane.

Dar mecanismul imaginat de statele europene pentru a compensa revenirea sancţiunilor americane a întâmpinat dificultăţi, iar multe companii occidentale au fost nevoite să părăsească Iranul, aflat în prezent într-o criză economică şi cu inflaţie ridicată.

Termenul-limită pentru activarea mecanismului de snapback expiră în octombrie, dar, potrivit Financial Times, europenii au oferit să prelungească acest termen dacă Iranul reia negocierile nucleare cu Washingtonul şi reia cooperarea cu AIEA.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că europenii nu au dreptul să facă acest lucru.