Iranul oferă noi compromisuri în discuţiile nucleare. Occidentul rămâne neclintit

Iranul doreşte să facă un nou compromis în discuţiile nucleare dar negociatorii vestici spun că propunerea nu oferă concesii viabile, acest lucru subliniind cât de departe sunt cele două tabere care se apropie de expirarea unui termen limită stabilit pentru 24 noiembrie.

În cadrul negocierilor cu şase puteri mondiale, iranienii susţin că nu mai cer o suspendare completă a sancţiunilor economice şi, iniţial, vor accepta doar suspendarea celor mai recente şi mai dăunătoare sancţiuni.

Oficialii vestici resping această propunere, spunând că nu este ceva nou şi că iranienii au ştiut mereu că sancţiunile ar putea fi ridicate doar treptat – fiecare măsură fiind suspendată şi ulterior anulată doar după ce Iranul va cooopera cu cerinţele AIEA.

“Ideea este că ei nu par să vrea să limiteze programul de îmbogăţire a uraniului până la un nivel pe care noi îl considerăm acceptabil”, a declarat un diplomat european. “S-ar putea să nu avem o altă soluţie decât să extindem discuţiile dincolo de termenul limită din noiembrie … Fie acest lucru, fie să lăsăm discuţiile să se blocheze”.

În cea mai recentă ofertă, oficialii iranieni au declarat că Iranul va fi mulţumit cu înlăturarea sancţiunilor dure impuse de SUA şi UE în 2012 asupra sectoarelor energetic şi bancar.

Teheranul numeşte sancţiunile ca fiind nedrepte şi ilegale.

Compromis sau nu?

Propunerea negociatorilor iranieni în discuţiile cu SUA, Anglia, Franţa, Germania, Rusia şi China are susţinerea liderului suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, spun oficialii iranieni.

“Pentru cealaltă parte implicată, ar putea fi vorba doar de o chestiune politică dar pentru Iran este în pericol chiar existenţa stabilităţii statului dacă se menţin aceste greutăţi economice”, a declarat un oficial senior iranian.

Plecând de la o rezoluţie adoptată în 2010 de către Consiliul de Securitate ONU cu privire la sancţiunile împotriva Iranului, Statele Unite şi UE au impus în 2012 sancţiuni suplimentare majore împotriva companiilor iraniene petroliere şi de gaz şi au intensificat restricţiile asupra băncii centrale a ţării.

De asemenea, Washingtonul a forţat principalii consumatori ai petrolului iranian să îşi reducă mult cantitatea cumpărată. În cazul unui refuz ei au fost ameninţaţi că băncile cu care colaborează vor fi excluse din sistemul financiar american.

Rezultatul a fost o scădere bruscă şi semnificativă a veniturilor petroliere ale Iranului, o creştere a inflaţiei şi şomajului şi o monedă iraniană slabă.

“Iranul doreşte să se întoarcă la situaţia existentă înaintea impunerii acestor sancţiuni”, a declarat oficialul iranian. “Dacă vom cădea de acord asupra acestui lucru atunci vor creşte şansele să ajungem la un compromis până la termenul limită din 24 noiembrie.”

Oficialii americani au afirmat clar că vor lua măsuri pentru o suspendare rapidă a acestor sancţiuni dacă va fi asigurat un acord corespunzător cu Iranul şi dacă acesta îl va respecta.

Reducerea centrifugelor

De asemenea, un punct al discuţiilor îl reprezintă numărul de centrifuge pe care Iranul va avea voie să le păstreze pe baza unui acord.

Oficialii iranieni spun că doresc să trăiască cu mai puţine centrifuge dar cu condiţia ca ele să fie maşini mai avansate care îmbogăţesc mai mult uraniu într-un ritm mai rapid. Scopul lor este de a se asigura că volumul de uraniu pe care îl îmbogăţesc nu va fi redus ca urmare a unui acord pe termen lung cu cele şase puteri mondiale.

Oficialii vestici spun că acesta nu este un compromis real.

SUA, Franţa, Anglia şi Germania ar dori ca Iranului să i se dea voie să păstreze doar câteva mii de centrifuge, în timp ce Teheranul doreşte să păstreze şi să folosească mult mai multe centrifuge. Acum are instalate 19.000 de centrifuge, dintre care aproximativ 10.000 sunt folosite pentru a îmbogăţi uraniul.