IPP a stabilit care au fost cei mai chiulangii parlamentari în mandatul 2008-2012

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat, vineri, raportul de monitorizare a activităţii parlamentarilor “Sinteza activităţii parlamentarilor în mandatul 2008-2012” chiar în mijlocul negocierilor pentru candidaturile aferente campaniei electorale pentru noul Parlament. Obiectivul raportului este de a determina conducerea partidelor politice să promoveze în primul rând politicieni care au desfăşurat o minimă activitate eficientă până acum în Camera Deputaţilor şi Senat şi să nu-i mai susţină pe cei care nu şi-au îndeplinit minime obligaţii în Parlament.

Astfel, conform sintezei IPP, liderul PNL Crin Antonescu şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc sunt cei mai chiulangii parlamentari, şeful liberalilor având o prezenţă nominală la voturile finale în Senat de numai 6,1%, iar deputatul social democrat având o prezenţă nominală la voturile finale din Camera Deputaţilor de 27,1%.

Pe de altă parte, cea mai bună prezenţă în Parlamentul României o înregistrează senatorul PDL Gheorghe David, cu 98% şi deputatul Ovidiu Gant, reprezentantul minorităţilor, cu 99,7%.

Printre alţi parlamentari care au un act scăzut de prezenţă în Parlament se numără şi deputaţii Dan Păsat (PDL) cu 36%, Relu Fenechiu (PNL) cu 38, 6% şi Călin Popescu Tăriceanu (PNL) cu 41,8%. În ceea ce priveşte Senatul şi senatorii Cătăllin Voicu (PSD) şi Ioan Ghişe (PNL) înregistrează o prezenţă redusă la voturile finale electronice, cu 14%, respectiv 18%, precum şi Attila Verestóy (UDMR) cu 24%.

Conform raportului IPP, deputaţii înregistrează o prezenţă mai bună la voturile finale electronice din plen, adică 71% de la începutul mandatului până la sfârşitul lunii iunie a acestui an, spre deosebire de senatori, care au o prezenţă de 60%. Totodată, doamnele din Parlament au o rată a prezenţei la activitatea din plen mai bună decât cea a domnilor, acestea participând, în actualul mandat, la 74% din lucrări, cea mai bună prezenţă la plen, de 91%, fiind deţinută de Anna-Lili Farkas (UDMR).

Cea mai scăzută rată de prezenţă a fost înregistrată de parlamentarii din circumscripţiile Vrancea (52%), Argeş (53%) şi Bucureşti (54%).
Violeta Alexandru, director IPP, a explicat gradul mai mare de absenteism al senatorilor comparativ cu cel al deputaţilor prin faptul că “sunt mai importanţi şi mai aroganţi decât deputaţii”.

Din punct de vedere al iniţiativelor legislative devenite legi, cea mai bună poziţie o are deputatul Valeriu Tabără (PDL), cu 112 iniţiative legislative depuse dintre care 23 au devenit între timp legi, iar pe ultimele poziţii în clasamentul general se situează deputatul Marin Bobeş (PSD), cu 7 iniţiative dintre care niciun nu a devenit lege şi deputatul Mihai Lupu (PNL) aflat într-un caz identic. La Senat, cea mai bună poziţie a fost ocupată de Emilian Frâncu, devenit primar al oraşului Râmnicu Vâlcea la alegerile din iunie, urmat de Gheorghe Bîrlea (PDL) cu 62 de iniţiative dintre care 9 au devenit legi. La polul opus se află senatorul Progresist Şerban Mihăilescu cu 10 iniţiative dintre care niciuna nu a devenit lege.

De asemenea, cele mai puţine luări de cuvânt au avut Sorin Buta (PDL) şi deputatul independent Constantin Mazilu, ambii cu câte o singură luare de cuvânt, urmaţi de reprezentantul minorităţilor Mihai Rădan şi de democrat-liberalii Florin Anghel şi Sorin Pandele, care au avut câte două luări de cuvânt. Şi senatorul independent Anghel Iordănescu a avut doar două luări de cuvânt, în timp ce Constantin Cibu (independent) şi Tudor Panţuru (PDL) au avut câte patru luări de cuvânt, iar senatorul social-democrat Avram Crăciun are opt luări de cuvânt.

"Deputaţii au luat cuvântul în plen de aproximativ 82% din timpul total al şedinţelor de plen din perioada monitorizată (cu 19% mai puţin decât în perioada similară a mandatului 2004-2008 şi cu 24% faţă de mandatul 2004-2008) iar senatorii - 86% (15% mai multe luări de cuvânt faţă de aceeaşi perioadă din mandatul 2004-2008). O analiză generală a datelor privind luările de cuvânt arată că sesiunile februarie-iunie 2010 (5.813) şi septembrie-decembrie 2012 (5.960) au fost sesiunile cu cele mai multe luări de cuvânt", relevă raportul IPP.

Fenomene în premieră - parlamentari trimişi în judecată, deputaţi care votează multiplu

Raportul de monitorizare a activităţii parlamentarilor “Sinteza activităţii parlamentarilor în mandatul 2008-2012 ” realizat de IPP atrage atenţia asupra unor fenomene fără precedent în mandatul de patru ani, lucru ce a avut o contribuţie considerabilă la scăderea credibilităţii generale a Parlamentului.

Astfel, un număr de 22 de parlamentari au fost trimişi în judecată, majoritatea pentru infracţiuni de corupţie, cinci fiind condamnaţi iar pentru doi dintre aceştia s-a solicitat începerea urmăririi penale. În plus, alţi 42 de parlamentari au fost verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru încălcarea unor prevederi privind regimul declarării averilor, precum deputaţii Eugen Nicolaescu (PNL), Mircea Geoană (PSD) şi Robert Negoiţă (PSD) şi din cauza conflictelor de interese, precum senatorii Mircea Diaconu (PNL) şi Ecaterina Andronescu (PSD).

Totodată, 11 deputaţi au fost filmaţi în timp ce votau legi în sala de plen folosind atât cartela proprie, cât şi a altor colegi, opt dintre aceştia fiind sancţionaţi prin interzicerea participării la lucrările Camerei pentru o zi, aceasta constituind o premieră la nivelul parlamentarismului român.

Conform directorului adjunct IPP, Adrian Moraru, un alt aspect problematic în Parlamentul românesc ar fi accesul publicului la şedinţele şi documentele produse de către comisii. Problematică este şi practica la scara largă a adoptării de avize şi rapoarte fără cvorum în comisiile permanente. În plus, situaţiile în care reprezentanţii presei sau ai societăţii civile sunt rugaţi să părăsească sala de şedinţă înainte de vot sunt frecvente, astfel încât consultarea societăţii civile în procesul legislativ fiind cvasi-inexistentă.

Din cauza aceasta în Parlament, în mandatul din perioada 2008-2012 a scăzut semnificativ gradul de transparenţă cu privire la afişarea informaţiilor legate şi de cheltuielile angajate cu activitatea parlamentară. De asemenea, fenomenul migraţiei politice s-a amplificat în ciuda tuturor angajamentelor politice luate de partide. Astfel, conform raportului IPP, numărul parlamentarilor migratori s-a dublat în acest mandat, faţă de cele anterioare, 59 deputaţi şi 35 de senatori schimbând cel puţin o dată grupul parlamentar, fenomenul nefiind doar tolerat, ci şi încurajat de partidele politice.

Totodată, potrivit directorului adjunct IPP, Adrian Moraru, unul din 10 alegători din România nu este reprezentat în Parlament, acest aspect nefiind o problemă sesizată de niciun partid din ţara noastră.

Din cele aproximativ 5.000 de iniţiative depuse în cele două Camere, Senatul fiind prima cameră sesizată în cazul a puţin peste 50% dintre toate proiectele depuse în perioada monitorizată, numai 1.138 au devenit legi, adică 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 30% faţă de mandatul anterior, când au fost promulgate un total de 1.627 de legi ordinare şi organice.

“Peste 5.000 de iniţiative legislative noi, dintre care 2.678 la Cameră şi 2.794 la Senat, au fost înregistrate în aproape patru ani din actualul mandat al Parlamentului, cifre comparabile cu cele aferente aceleiaşi perioade din mandatul anterior. Practic, s‐au depus în medie 12 iniţiative pe săptămână, cele mai multe depunându‐se în cele două sesiuni ale anului 2011. Actualul legislativ moştenise 528 de proiecte deja înregistrate la Camera Deputaţilor şi peste 400 de proiecte aflate în procedură parlamentară la Senat când a început prima sesiune a mandatului 2008 ‐ 2012. Timpul de dezbatere a fost însă mai scurt pentru o iniţiativă legislativă decât în mandatul precedent”, arată raportul IPP.

“Sinteza activităţii parlamentarilor în mandatul 2008 ‐ 2012” continuă Seria de Rapoarte de monitorizare asupra activităţii parlamentare realizate periodic de către IPP începând cu anul 2005, de când a convins conducerea celor două Camere să introducă procedura votului nominal (înregistrarea şi publicarea voturilor individuale asupra proiectelor de lege dezbătute în plen). Această publicaţie este realizată cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.