Ion Tăbârţă: Modelele de soluţionare a conflictului transnistrean propuse de Dodon şi PSRM sunt în interesele Rusiei

Expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă a semnalat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că pe parcursul anului 2018 „paşii mici” despre care vorbesc mediatorii din formatul 5+2 nu duc la o reglementare a conflictului transnistrean, dar la o tot mai mare legitimare a administraţiei separatiste de la Tiraspol.

Pentru 2019, expertul consideră că misiunea Chişinăului va fi foarte dificilă în a aduce soluţii de reintegrare în spiritul integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova precizând că Partidul Socialiştilor şi preşedintele Igor Dodon, de fapt, nu reprezintă interesele Chişinăului în discuţiile cu Tiraspolul sau cu alţi actori externi, dar mai degrabă reprezintă interesele Tiraspolului în discuţiile cu Chişinăul. Pentru că acele modele de soluţionare propuse de socialişti sau venite pe filiera socialiştilor cu inspiraţie pro-rusă nu sunt în interesul Chişinăului ci al Tiraspolului şi al Moscovei.

Expertul a ţinut să atenţioneze că documentul elaborat de consilierul preşedintelui pe reglementarea transnistreană, Vasili Şova care este secret de fapt, ar fi fost elaborat la Moscova şi nu la Chişinău.

„Dacă vorbim despre 2019 şi despre rezultatul alegerilor, o schimbare în actualul status-quo în soluţionarea transnistreană, atunci mai degrabă poate veni pe această filieră pro-rusă. Pentru că Chişinăul, deocamdată, nu are pârghii suficiente pentru a impune un plan de reglementare care i-ar fi convenabil, ca regiunea transnistreană să se întoarcă sub controlul constituţional, fără să fi cedat din suveranitatea naţională a Republicii Moldova”, a concluzionat Ion Tăbârţă potrivit sursei citate.

Vicepremierul pentru reintegrare Cristina Leşnic a declarat recent că, în 2019, strategia pe care o va utiliza R. Moldova în formatul de negocieri 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean va include abordarea concomitentă a problemelor din toate cele trei „coşuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic.

Aceasta a mai notat că, deşi s-au găsit soluţii la problema legată de şcolile cu predare în limba română şi accesul fermierilor la terenurile de după traseul Râbniţa-Tiraspol, deşi au fost semnate protocoale în acest sens, Chişinăul nu este de acord ca soluţiile respective să fie considerate implementate integral. Chişinăul le consideră progrese majore, dar nu implementate în măsura în care să fie scoase de pe agenda de discuţie.

La rândul său, şeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev a ţinut să sublinieze că obiectivul pe care îl urmăreşte Tiraspolul in procesul de negocieri în formatul 5+2 este recunoaşterea internaţională şi o relaţie ca dintre părţi egale cu Chişinăul.