Iohannis, somat să acţioneze "de urgenţă" pentru ca statul de drept să nu fie acaparat "complet şi ireversibil"

Europarlamentarul Monica Macovei i-a trimis, joi, o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, cerându-i să acţioneze de urgenţă şi energic pentru ca statul de drept să nu fie acaparat complet şi ireversibil de grupul de politicieni cu probleme penale care controlează astăzi puterea politică din România.

Redăm integral textul scrisorii:

Stimate domnule Preşedinte,

Constituţia şi cele peste 6 milioane de români care v-au votat vă îndreptăţesc să acţionaţi de urgenţă şi energic pentru ca statul de drept să nu fie acaparat complet şi ireversibil de grupul de politicieni cu probleme penale care controlează astăzi puterea politică din România.

Constituţia, prin art.80 alin 2, vă conferă rolul important de a veghea „la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”. În acest scop, Preşedintele „exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. Art. 86 vă conferă dreptul de a „consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită”. Iar art. 87 alin. 2 vă dă dreptul să conduceţi şedinţele Guvernului la care decideţi să participaţi.

Consider că păstrarea şi garantarea independenţei justiţiei şi a statului de drept funcţional, în care legile se aplică şi se respectă, iar legea este egală pentru toţi, şi eliminarea oricăror surse de presiune asupra justiţiei şi de subordonare a judecătorilor şi procurorilor sunt o problemă „urgentă şi de importanţă deosebită”.

Reamintesc că, din momentul în care coaliţia guvernamentală a început modificarea legilor justiţiei şi a Codurilor penale, mii de procurori şi judecători au semnat petiţii prin care solicitau renunţarea la aceste modificări, sute de mii de români au ieşit în diferite momente în stradă în toată ţara, în semn de protest, iar ambasadele statelor membre UE şi NATO s-au poziţionat public şi asumat împotriva oricăror încercări de slăbire a statului de drept în România.

În ultima perioadă, au apărut elemente obiective care pun sub semnul întrebării modul în care legile au fost modificate în Parlament şi în care s-au luat anumite decizii de Curtea Constituţională.

Vă prezint două din aceste situaţii:

Decizia nr. 136/2018 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial din data de 4 mai 2018, a statuat că prevederea legală care permitea prelungirea mandatului unui judecător al CCR peste cei 9 ani prevăzuţi de Constituţie este neconstituţională. Din acel moment, Curtea Constituţională însăşi se află într-o stare neconstituţională, deoarece judecătorul Petre Lăzăroiu, numit în 8 iunie 2010 ca judecător la CCR la propunerea Administraţiei Prezidenţiale, după ce acesta se afla deja la CCR din 16 septembrie 2008, pe un rest de mandat, a depăşit, în mod evident, mandatul de 9 ani. De atunci, judecătorul Lăzăroiu a continuat să participe la şedinţe şi să decidă în cazuri importante, cum ar fi conflictul instituţional privind revocarea procurorului şef al DNA şi legile justiţiei. Mai mult, pe 12 iulie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial legea 168/2018, prin care s-a abrogat inclusiv art. 68 alin. 3 din Legea 47/1992 privind funcţionarea CCR, care permitea unui judecător CCR să adauge un mandat plin de 9 ani la un rest de mandat.

Comisia de la Veneţia a publicat, pe 13 iulie 2018, raportul preliminar pe modificările aduse celor 3 legi ale justiţiei. Concluziile Comisiei de la Veneţia indică subordonarea politică a justiţiei prin modificările aduse în Parlament de coaliţia guvernamentală. Comisia de la Veneţia recomandă: (1) menţinerea procedurii de numire şi revocare a procurorilor cu funcţii de conducere la Parchetul General, DNA şi DIICOT, prin păstrarea rolului Preşedintelui şi al CSM, mai ales că, într-o decizie din 2005, CCR a declarat constituţională această procedură. În plus, partea tehnică a MCV cere menţinerea procedurii de numire şi revocare adoptate în 2005; (2) reevaluarea deciziei de înfiinţare a Secţiei speciale de anchetă pentru magistraţi; (3) scoaterea din lege sau clarificarea modificărilor care permit procurorilor ierarhic superiori să invalideze soluţiile procurorilor de caz pe motiv că sunt neîntemeiate; (4) eliminarea restricţiilor privind libertatea de expresie a magistraţilor; (5) renunţarea la pensionarea timpurie a magistraţilor. Unele dintre aceste modificări sunt incluse în noua Lege privind organizarea judiciară, pe care deja aţi promulgat-o.

Având în vedere aceste argumente, vă solicit, domnule Preşedinte:

1. să propuneţi de îndată un judecător la Curtea Constituţională, în locul judecătorului Petre Lăzăroiu aflat în afara mandatului de 9 ani;

2. să evaluaţi cu atenţie deosebită propunerea ministrului Justiţiei privind noul procuror-şef al DNA şi să analizaţi modul în care reacţionează persoana propusă la interviul public de la CSM, inclusiv informaţiile publice furnizate de investigaţiile jurnalistice. În acest context, este regretabil că aţi fost de acord cu numirea procurorului-şef DIICOT, în ciuda protestului procurorilor din cadrul DIICOT şi a solicitării pe care aceştia v-au adresat-o de a respinge propunerea, a informaţiilor publice din presă şi prestaţiei de la interviul din CSM;

3. să participaţi la şedinţele de Guvern şi să le conduceţi pentru a iniţia discutarea şi adoptarea prevederilor legale pentru ca modificările la Legea privind organizarea judiciară, deja promulgate, să nu intre în vigoare până când acestea nu sunt puse în acord deplin cu Constituţia şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia;

4. să cereţi Avocatului Poporului să intervină pentru apărarea statului de drept şi să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările aduse Legii privind organizarea judiciară, deja promulgate;

5. să mediaţi o întâlnire între asociaţiile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv a celor care nu au fost acceptate la discuţiile din Comisia parlamentară care a modificat legile justiţiei şi Codurile penale, ÎCCJ, Ministerul Public, CSM şi reprezentanţi ai majorităţii politice şi opoziţiei din Parlamentul României.

Consider că milioanele de români care v-au votat şi milioanele de români care au înţeles pericolul pe care coaliţia guvernamentală îl reprezintă pentru funcţionarea statului de drept în România vă dau dreptul moral şi democratic să acţionaţi rapid şi energic pentru apărarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor, pentru respectarea legii.

În numele acestor români, nu puteţi aştepta un nou moment în care să spuneţi: „am epuizat, din păcate, toate căile constituţionale pe care le am la dispoziţie”.