Iohannis: Rusia, o ameninţare pentru securitatea europeană. Este vitală întărirea flancului estic al NATO

Este necesară o întărire a flancului estic al NATO cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest flanc, pentru că, în acest moment, natura şi sursa ameninţărilor sunt aceleaşi pentru ţările din această zonă, a declarat vineri, la conferinţa "Romania’s Security Leadership in South East Europe", preşedintele Klaus Iohannis, adăugând că ţara noastră este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european - Rusia şi Daesh.

"Evenimentul de astăzi are loc într-un moment cu puternice semnificaţii pentru securitatea Europei. Peste numai câteva săptămâni, la Varşovia, vom discuta viitorul relaţiilor de securitate transatlantice în cadrul unuia dintre cele mai importante Summituri NATO de după anul 1989. De asemenea, în cadrul Consiliului European, aşteptăm cu interes prezentarea şi discutarea viitoarei Strategii Globale Europene pentru Politică Externă şi Securitate, care va înlocui Strategia de Securitate a Uniunii din 2003.

Felicit, de aceea, pe strategii de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, deoarece ne oferă astăzi, într-un moment crucial pentru viitorul Europei, posibilitatea de a discuta rolul României în interiorul structurilor nord-atlantice, în arhitectura de securitate a Europei, în această regiune a bătrânului continent frământată de conflicte şi marcată de instabilitate. Problemele de securitate ale Europei s-au aflat în dinamică permanentă, care impune gândire strategică.

Prin urmare, contribuţia dumneavoastră, a experţilor în studii politice şi relaţii internaţionale, rămâne hotărâtoare pentru noi, decidenţii politici, care dorim ca atât NATO, cât şi Uniunea Europeană să îşi îndeplinească în continuare rolul de comunităţi de securitate", şi-a început discursul Iohannis.

Potrivit preşedintelui, istoria ne-a arătat că valorile democraţiei liberale şi ale statului de drept trebuie mereu protejate, cultivate şi promovate şi că nu sunt de la sine înţelese, iar riscurile la adresa lor nu trebuie niciodată neglijate sau subestimate.

"În acest context, nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunităţii momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democraţiei poloneze de a găsi cele mai bune soluţii în conformitate cu cerinţele statului de drept, având în vedere tradiţia Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioada post-comunistă, a unei reale democraţii.

Sper că instituţiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru ca actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar şi în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcţia asigurării stabilităţii şi securităţii noastre, în sensul cel mai larg. Contăm, în acest sens, în acest demers, pe contribuţia Poloniei, partener strategic al României", a continuat şeful statului.

Ne aflăm într-un moment în care, potrivit lui Iohannis, este esenţial să apărăm aceste valori, dar şi să redescoperim căile şi mijloacele prin care să asigurăm, într-un mod echilibrat, atât securitatea, cât şi democraţia, în contextul revenirii la nivel european a populismului, naţionalismului şi extremelor politice.

"În primul rând, cred că trebuie să păstrăm şi să întărim ceea ce s-a câştigat deja la nivel european din punctul de vedere al construcţiei instituţionale a apărării colective - prin Alianţa Nord Atlantică - şi a spaţiului de securitate, libertate şi justiţie - prin Uniunea Europeană. În acelaşi timp, aceste realizări trebuie ajustate şi adaptate în faţa provocărilor politice, economice şi de securitate curente. România este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european.

Este vorba, pe de o parte, de punerea la îndoială, de către Federaţia Rusă, a principiilor şi mecanismelor de asigurare a stabilităţii la nivel european, fie în formule de tip hard security, prin folosirea forţei armate cu încălcarea dreptului internaţional, fie prin formule ale războiului hibrid, inclusiv prin ameninţări directe sau propagandă media, cum am văzut recent. Pe de altă parte, este vorba de accentuarea instabilităţii din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariţia unor noi forme de radicalism şi extremism terorist, aşa cum este cazul Daesh", a subliniat Iohannis.

Potrivit noii Strategii Naţionale de Apărare, aprobată de Parlament anul trecut, la propunerea preşedintelui, "România are obligaţia de a păstra echilibrul strategic într-o zonă de interferenţă a unor complexe de securitate regionale, dar şi de a contribui la consolidarea procesului de europenizare".

"Atât în problematica regiunii Sud-Est Europene şi Balcanice, cât şi în cea a Regiunii Extinse a Mării Negre, România a acumulat o experienţă majoră, pe care acum o pune la dispoziţia aliaţilor şi partenerilor săi, în baza simplei premise că niciun stat nu mai poate să-şi asigure securitatea în mod individual. Principala modalitate prin care am ales să ne pregătim la nivel naţional, în faţa noilor provocări de securitate europene şi regionale, a fost aceea de a relansa, într-o manieră cuprinzătoare şi robustă, analiza şi planificarea strategică.

În ultimul an şi jumătate, România are o nouă Strategie Naţională de Apărare, o nouă Cartă Albă a Apărării şi o nouă Lege pentru planificarea apărării, adaptată noului context internaţional şi planificării apărării colective la nivelul NATO. De câteva zile avem şi o nouă Strategie Militară. În plus, am reuşit să atingem foarte rapid un larg consens politic la nivel naţional, astfel încât să alocăm 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare pentru cel puţin perioada 2017-2027", a adăugat Iohannis.

În încheiere, preşedintele a ţinut să facă referire la "un aspect sensibil", în contextul Summitului NATO de la Varşovia. "Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianţei cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc."

"Nu trebuie să existe nicio competiţie pentru mai multă prezenţă Aliată pentru unii dintre noi, uneori chiar în detrimentul altora. De fapt, nu suntem, în mod real, într-o astfel de concurenţă. Pentru toate statele Flancului Estic este vitală, din punctul de vedere al securităţii, această întărire echilibrată. Altfel, riscăm să ne creăm noi înşine vulnerabilităţi suplimentare. Este adevărat, fără îndoială, că trăsăturile şi caracterul riscurilor şi ameninţărilor variază de la o zonă la alta.

Dar este la fel de adevărat, şi doresc să subliniez acest lucru, că natura şi sursa ameninţării sunt aceleaşi pe întregul Flanc Estic, cel puţin la acest moment. De aceea, este important să nu pierdem perspectiva strategică. Trebuie să avem o viziune de ansamblu la nivel colectiv, Aliat. Suntem, cred, cu toţii de acord că trebuie să regândim apărarea colectivă şi să recalibrăm apărarea şi descurajarea, prin respectarea principiului "28 pentru 28" şi a celui privind abordarea de tip "360 de grade", în noul context de securitate.

Tocmai de aceea, este esenţial rolul pe care dumneavoastră, experţii, îl puteţi juca în a analiza, dezbate şi promova concepte cu largă relevanţă strategică. Acestea pot contribui la conturarea unei viziuni mai ample şi pe termen lung asupra securităţii unei regiuni europene, considerată una cu "geometrie variabilă", aşa cum este Europa Centrală şi de Est. Cred că trebuie să ne gândim împreună cum contribuim mai bine la ansamblul apărării colective în cadrul NATO şi la consolidarea spaţiului de securitate, libertate şi justiţie la nivelul Uniunii Europene", a mai declarat Iohannis.