Iohannis: Declaraţia politică a Parlamentului afectează principiul cooperării loiale dintre instituţiile statului

Declaraţia politică adoptată miercuri de Parlament (la iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu) afectează însuşi principiul cooperării loiale dintre instituţiile statului, susţine preşedintele Iohannis.

"Declaraţia politică adoptată astăzi de Parlamentul României – a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor şi argumentelor – deşi clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituţională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaţionează cu celelalte autorităţi şi instituţii ale statului, precum şi cu societatea civilă.

Luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absenţa oricărei delegări legislative din partea Parlamentului şi puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curţii Constituţionale a cărei motivare nu este cunoscută încă, declaraţia politică a Parlamentului afectează însuşi principiul cooperării loiale dintre instituţiile statului, fundamentat şi dezvoltat constant în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional", se arată în comunicatul postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale la câteva ore după ce Parlamentul a adoptat declaraţia iniţiată de Tăriceanu, în care şeful statului este acuzat de abuz de drept şi de uzurpare a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13.

Potrivit Preşedintelui, adecvarea Parlamentului la realitatea societăţii româneşti contemporane ar trebui să implice mai mult decât simpla afirmare a faptului că „autoritatea sa legislativă este unică şi indivizibilă” şi că el „beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere”, că este „singurul reprezentant constituţional al întregii societăţi” sau că „opinia structurată şi legală a societăţii româneşti este exprimată în mod legitim şi cu exclusivitate numai de Parlament” ori că „Parlamentul asigură legătura constituţională între Preşedinte şi societate”.

Iohannis mai arată că "deteriorarea imaginii publice a Parlamentului şi scăderea încrederii cetăţenilor în autoritatea care astăzi îşi reafirmă „supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice” nu îşi va găsi soluţia prin transferul de responsabilitate asupra Preşedintelui României, CSM, sau asupra altor „agenţii ale statului de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale” ori, în ultimă instanţă, asupra cetăţenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acţiuni care pun în pericol statul de drept şi valori ale democraţiei.

"Impresia Parlamentului că ar fi o instituţie „redusă la condiţia de spectator al unor decizii politice” ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice şi transparente, printr-un act de legiferare responsabil şi previzibil în interesul general al societăţii, printr-un control eficient asupra executivului în ansamblul său, şi nu limitat doar la întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului", transmite şeful statului.

Klaus Iohannis mai reaminteşte şi că Legea fundamentală a ţării - Constituţia - stabileşte clar că Preşedintele României este ales direct de cetăţeni, calitate în care acesta are legitimitate şi reprezentativitate egale cu ale Parlamentului. Drept urmare, Preşedintele României nu devine „prin efectul Constituţiei, exterior societăţii”, ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, Preşedintele României exprimă interese ale societăţii.

"Aşa cum a constatat şi Curtea Constituţională, o elocventă ilustrare a faptului că Preşedintele României este obligat să aibă un rol activ şi că prezenţa sa în viaţa politică nu se poate rezuma la un exerciţiu simbolic sau protocolar, rezultă din dispoziţiile articolului 80 din Constituţie, care consacră rolul şefului statului de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, exercitând funcţia de mediere între puterile statului şi între stat şi societate. Prin urmare, poziţiile exprimate de Preşedintele României sunt departe de a fi „păreri”, cu atât mai puţin „particulare sau parţiale” şi se concretizează în acţiuni şi acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Preşedintelui României", adaugă şeful statului.

De asemenea, Iohannis aminteşte că Legea fundamentală a consacrat un principiu esenţial pentru conduita tuturor autorităţilor şi a tuturor cetăţenilor, anume acela că „nimeni nu este mai presus de lege”. Ori, în opinia preşedintelui, aceasta înseamnă că, pe de o parte, autorităţile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel naţional - Parlamentul şi Preşedintele României - sunt ţinute să respecte cadrul constituţional existent. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte.

În consecinţă, în măsura în care „judecăţile Preşedintelui României, ale CSM şi ale reprezentanţilor Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstituţionale şi inacceptabile”, Declaraţia politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune, opinează şeful statului.

"Astfel, sesizarea Curţii Constituţionale de către Preşedintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea şi judecarea faptelor de corupţie s-ar transforma în acţiuni contestabile. Însăşi Curtea Constituţională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluţionat o cauză în care implicat ar fi şi Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituţionalitatea acţiunilor şi deciziilor altor autorităţi publice.

Constituţia României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia instituţională este echilibrată prin colaborarea reciprocă şi cooperarea loială a instituţiilor fundamentale ale statului. Luând act de Declaraţia politică adoptată de Parlament, Preşedintele României va continua să îşi exercite toate atribuţiile constituţionale în beneficiul poporului român, unic titular al suveranităţii naţionale", concluzionează preşedintele.

Reamintim că astăzi Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, cu 203 voturi "pentru" şi 94 de voturi "împotrivă", un proiect de Declaraţie în care şeful statului este acuzat de abuz de drept şi de uzurpare a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13, relatează Mediafax.

Respectivul proiect de declaraţie, extrem de critic la adresă preşedintelui Klaus Iohannis, a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Public, a mai fost depus acum câteva săptămâni, într-o formă uşor modificată, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru includerea pe ordinea de zi a plenului comun.

Interesant este că declaraţia a fost adoptată de Parlamentul majoritar PSD la doar o zi după ce Liviu Dragnea susţinea că nu vrea război cu preşedintele, căci acest lucru este perdant.

"Continuând acest război, sfâşiem ţara şi, la finalul zilei, nu câştigă nici Klaus Iohannis şi nici eu, ceea ce este mai puţin important, dar nu câştigă nici ţara", declara marţi seara Dragnea, la Antena 3. Mai multe informaţii aici