Ioana Băsescu a cumpărat cu acte în regulă pământul din Călăraşi
alte articole
Fiica şefului statului Ioana Băsescu şi-a cumpărat cu acte în regulă terenul din Călăraşi, informează Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR), după ce a finalizat verificarea contractului de vânzare-cumpărare a pământului şi actelor conexe acestui contract.
Într-un comunicat de presă, UNNPR, care a dispus controale la Notariatul Public care s-a ocupat de tranzacţia efectuată de Ioana Băsescu informează că toate procedurile legale au fost respectate în acest caz:
"În baza dispoziţiilor legale şi ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în spaţiul public cu privire la achiziţionarea de către notarul public Ioana Băsescu a unui teren în suprafaţă de 290,41 ha teren agricol în judeţul Călăraşi, Uniunea Naţională a Notarilor Publici a solicitat, în data de 14 noiembrie, Camerei Notarilor Publici Bucureşti efectuarea unui control profesional administrativ la notarul public care a instrumentat actul de vânzare-cumpărare a terenului sus-menţionat şi a contractului de ipotecă solicitat de CEC-Bank. În urma controlului profesional efectuat s-a constatat că cele două contracte menţionate mai sus au fost încheiate de către notarul public instrumentator cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege la instrumentarea de acte şi proceduri notariale", se arată joi într-un comunicat al UNNPR, citat de Agerpres.
UNNPR s-a sesizat ca urmare a scandalului mediatic declanşat de Antena 3, care a făcut public faptul că fiica preşedintelui, Ioana Băsescu şi-a cumpărat în jur de 300 de hectare de pământ în Călăraşi, cu bani luaţi pe credit de la CEC BANK, acuzând că preşedintele Băsescu a abuzat de funcţia sa pentru a implica instituţiile statului în acest demers.
Preşedintele Ponta a preluat acuzele formulate de Antena 3, post deţinut de Dan Voiculescu, duşman declarat al preşedintelui şi partner de USL cu premierul şi, declarând că ce s-a întâmplat este deosebit de grav, a cerut ca achiziţionarea terenului să fie investigată cât mai urgent de Ministerul de Finanţe, de Parlament etc., uitând să se adreseze instituţiilor abilitate în acest sens (Parchetul de exemplu) care pot fi uşor suspectate de "băsism".
