Investitorii, îngrijoraţi de posibila numire a lui Gyorgy Matolcsy ca guvernator al băncii centrale a Ungariei

Din 2010, ministrul ungar al economiei, Gyorgy Matolcsy, a fost omul din spatele politicilor economice neortodoxe despre care criticii spun că au înstrăinat investitorii străini şi au contribuit la readucerea Ungariei în recesiune. Acum, perspectiva ca Matolcsy să fie numit guvernator al băncii centrale a Ungariei trimite unde de nervozitate în comunitatea financiară, scrie Financial Times (FT).

Investitorii se tem că acest lucru ar putea anunţa o politică monetară mult mai laxă, şi mai riscantă, în contextul în care guvernul premierului Viktor Orban încearcă să reimpulsioneze creşterea înainte de scrutinul de anul viitor. Sunt îngrijoraţi totodată de faptul că Matolcsy, care este un asociat apropiat al lui Orban, ar putea dilua independenţa băncii centrale. Aceasta este una dintre puţinele instituţii care nu a fost în ultimii doi ani dominată de numiri pe criterii politice, apropiate de partidul de guvernământ Fidesz.

'Numirea noului guvernator al băncii centrale a Ungariei are potenţialul de a zdruncina calmul recent de pe pieţele financiare locale', a avertizat luna aceasta compania de consultanţă ''Capital Economics''.

Postul de guvernator devine vacant la 3 martie, când actualul guvernator, András Simor - numit de guvernul socialist precedent - încheie un mandat de şase ani. După ce Fidesz a câştigat o majoritate de două treimi în alegerile din 2010, Simor, bine privit în plan internaţional, a respins presiunea guvernului pentru rate ale dobânzilor mai mici şi chiar pentru ca el să demisioneze.

Orban este de aşteptat să-l numească pe succesorul lui Simor săptămâna viitoare. În mass-media ungare au apărut numeroase speculaţii potrivit cărora Matolcsy, 57 de ani, ar fi favoritul.

Economistul şi fostul reprezentant al Ungariei la BERD are o relaţie combativă cu pieţele, potrivit FT. În paginile unui săptămânal de anul trecut, i-a numit pe investitorii financiari străini 'piraţi'. La scurt timp după zvonurile privind postul de la banca centrală, a folosit săptămânalul pentru a spune că politica valutară puternică a băncii a fost 'catastrofală'. Forintul s-a devalorizat prompt cu 1,4 procente. Câteva zile mai târziu, Matolcsy a dat vina pentru devalorizare pe comentariile economistului american Nouriel Roubini. Moneda s-a depreciat în continuare, atingând cel mai scăzut curs din şase luni.

Guvernul Orban a venit la putere în 2010, evitând 'austeritatea' şi promiţând creştere, aminteşte FT. A respins sprijinul de la FMI, care a oferit un fond de salvare de 20 de miliarde de euro în 2008. După ce Comisia Europeană a refuzat cererea sa de a avea o politică bugetară mai laxă, politicile sale au fost adesea văzute ca improvizate.

Matolcsy a introdus o taxă bancară consistentă şi 'taxe de criză' pentru unele sectoare industriale, a crescut TVA-ul şi a adoptat o controversată cotă unică de impozitare.

Scăderea rezultată în investiţiile străine şi interne a contribuit la o contracţie a economiei cu 1,3% în trimestrul al doilea al lui 2012, cu o previziune de recuperare slabă în acest an.

În contextul în care investitorii şi-au pierdut încrederea în politica economică la sfârşitul lui 2011, Budapesta a operat o întoarcere radicală şi a solicitat ajutorul FMI din nou. Dar, pe fondul unor certuri prelungite, fluxul de lichiditate rezultat din politicile monetare neortodoxe ale BCE şi Rezervei Federale a ajutat Ungaria să se autofinanţeze anul trecut fără ajutorul FMI.

Guvernul insistă că politicile sale sunt un succes, reducând datoria guvernamentală, care a fost cea mai mare din Europa de Est, şi punând potenţial ţara pe făgaş anul acesta pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv a UE - în care a fost de la aderarea în 2004.

Simor a insistat că sarcina principală a băncii centrale este stabilitatea preţurilor. Având în vedere datoria mare a Ungariei şi presiunile inflaţioniste, aceasta a însemnat menţinerea unor rate ridicate ale dobânzii pentru a opri atacurile asupra forintului.

În perspectiva alegerilor de anul viitor însă, guvernul lui Orban se află sub presiunea de a-şi respecta promisiunea privind creşterea. El a promis luna aceasta că economia Ungariei ''va începe să urce' în acest an. Investitorii se tem că premierul va folosi schimbarea conducerii pentru a aduce banca sub influenţa sa. El a extins deja consiliul care stabileşte rata schimbului valutar al forintului, cu noi membri favorabili guvernului.

'Piaţa se teme că Orban va încerca să cheltuiască rezervele băncii pentru a stimula atât creditarea comercială cât şi sprijinirea de emisiuni de obligaţiuni de stat, în cazul în care piaţa se va dovedi nedoritoare să cumpere', spune Zoltan Torok, economist la Raiffeisen Bank din Budapesta.

Unii sugerează că vehicularea pe scară largă a numelui lui Matolcsy ar putea fi un bluff, iar Orban va numi în cele din urma pe cineva mai puţin controversat - eventual o persoană relativ necunoscută.

'Orban este prea abil politic pentru a numi pe cineva care nu vine cu nimic în faţa independenţei băncii centrale', a afirmat Rahman Mujtaba de la ''Eurasia Group'', o companie de consultanţă de risc. 'Prin desemnarea unui candidat perceput drept mai puţin problematic decât Matolcsy îşi va acorda un moment de respiro pentru el', a adăugat acesta. Indiferent cine va fi numit, ''cu siguranţă va fi o persoană loială lui Orbán', a precizat Rahman.

Analiştii şi economiştii mai avertizează că calmul de pe pieţele Ungariei ar putea fi uşor spulberat. ''Acum, lichiditatea este puternică, Ungaria nu are nicio problemă cu plasarea de obligaţiuni şi cu refinanţarea', a afirmat Sandor Richter, economist la Institutul pentru Studii Economice Internaţionale din Viena. 'Dar dacă climatul se va schimba, una dintre primele ţări care ar putea fi puternic afectate este Ungaria. Este foarte fragilă', a adăugat acesta.