Investigarea fraudelor de la o bancă spaniolă îl vizează pe fostul şef al FMI

Un tribunal spaniol a lansat o anchetă de fraudă, împotriva foştilor directori ai creditorului cheie Bankia, inclusiv fostul şef al Fondului Monetar Internaţional, potrivit unui raport VOA.
Logo-ul grupului financiar Bankia, Plaza de Castilla, 9 iunie 2012 (Pablo Blazquez Dominguez / Getty Images)
Epoch Times România
05.07.2012

Un tribunal spaniol a lansat o anchetă de fraudă, împotriva foştilor directori ai creditorului cheie Bankia, inclusiv împotriva fostului şef al Fondului Monetar Internaţional, potrivit unui raport VOA.

Curtea Naţională a Spaniei a declarat miercuri că va analiza frauda, deturnarea de fonduri şi manipularea preţului acţiunilor în cazul a 33 de funcţionari. Printre ei se află Rodrigo Rato, fostul preşedinte al băncii şi directorul general al FMI între 2004 şi 2007.

Bankia se află în centrul crizei bancare spaniole, care a făcut Madridul să solicite un plan de salvare de 125 de miliarde de dolari pentru sistemul bancar al ţării, de la ţările din blocul celor 17 naţiuni care folosesc moneda euro. Numărul mare de credite imobiliare neperformante al Bankia şi preţul în scădere al acţiunilor au înfuriat investitorii spanioli şi au forţat o preluare parţială din partea guvernului.

Bankia are nevoie de 24 miliarde de dolari în fonduri de salvare. Rato a devenit preşedintele băncii în 2010, dar a fost forţat să demisioneze în mai, când dificultăţile financiare ale băncii au devenit evidente.

Problemele bancare spaniole fac parte din dificultăţile economice ale zonei euro, care nu dau niciun semn de atenuare. Un nou sondaj al Markit Economics a arătat că întreprinderile din zona euro şi-au restrâns şi mai mult activitatea în luna iunie. În cel de-al doilea trimestru, activitatea economică din zona euro a fost cea mai slabă din ultimii trei ani.

Unii lideri europeni au făcut apel pentru vânzarea de euroobligaţiuni, sprijinite financiar de întregul grup de naţiuni din zona euro, acestea fiind considerate o cale ca guvernele mai slabe să îşi reducă costurile de împrumut. Dar mulţi germani s-au săturat să cheltuiască şi mai mulţi bani pentru a salva Grecia şi alte ţări afectate de datorii, două treimi dintre cei chestionaţi declarând că se opun emiterii de euroobligaţiuni.

Unele informaţii pentru acest raport au fost furnizate de AP, AFP şi Reuters.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor