Într-un moment dificil al politicii italiene, preşedintele Napolitano face apel la unitate naţională (presa italiană)

Cu câteva zile înainte de demararea consultărilor oficiale în vederea formării noului guvern italian, care vor începe miercuri, pe 20 martie, preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, a lansat duminică un apel la unitate naţională, pentru ca Italia să poată depăşi actualul moment dificil, în urma rezultatului incert al alegerilor generale din 24-25 februarie, informează luni principalele publicaţii din Peninsulă.

'Napolitano: Este un moment dificil, Italia trebuie să rămână unită', scrie La Repubblica de la Roma, care subliniază mesajul video transmis duminică de preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, cu ocazia sărbătoririi a 152 de ani de la Unitatea Italiei (17 martie 1861).

'Noi, italienii, trăim astăzi un nou moment dificil şi dur, din cauza economiei care nu creşte, din cauza şomajului care i-a lovit mai ales pe tineri, din cauza situaţiei în care se află sudul ţării', a atras atenţia şeful statului, care i-a mai îndemnat pe italieni să redescopere 'mândria, încrederea şi simţul responsabilităţii', pentru a reforma instituţiile şi 'pentru a modifica politica, în interesul general al ţării, fără diviziuni', a mai afirmat Napolitano în mesajul video transmis italienilor cu ocazia sărbătoririi, pe 17 martie, a 'Zilei Unităţii naţionale, a Constituţiei, a Imnului şi a Steagului italian', semnalează principalul cotidian roman.

'Primii paşi au fost făcuţi', scrie La Stampa din Torino, care subliniază faptul că Parlamentul de la Roma a reuşit sâmbătă să aleagă preşedinţii celor două camere, ceea ce reprezintă 'un prim pas important în vederea formării unui nou executiv'.

Senatorul Pietro Grasso, din Partidul Democrat (PD, de centru-stânga), a fost ales în funcţia de preşedinte al Senatului italian, la începutul celei de-a XVII-a legislaturi, informează cotidianul torinez amintit.

Pietro Grasso, în vârstă de 68 de ani, fost magistrat, fost procuror naţional antimafia, a obţinut şi 12 voturi din partea Mişcării 5 Stele (M5S), a bloggerului Beppe Grillo, şi a fost votat şi de câţiva senatori din formaţiunea de centru 'Alegere civică, cu Monti pentru Italia', fondată de actualul premier demisionar Mario Monti, ceea ce reprezintă 'o speranţă în vederea formării viitorului executiv', de care ţara are 'o disperată nevoie'.

Cotidianul La Stampa mai subliniază primul discurs ţinut la Senat de noul preşedinte, Pietro Grasso, care a solicitat transparenţă: 'Visez ca această aulă să devină o casă de sticlă şi sper ca transparenţa să fie de acum înainte principalul obiectiv al tuturor instituţiilor din Italia'. Fostul procuror naţional antimafia a mai cerut 'adevăr şi justiţie' şi le-a solicitat instituţiilor din Italia 'să dea răspunsuri concrete cetăţenilor, care doresc justiţie socială şi etică'.

Tot sâmbătă, Laura Boldrini, în vârstă de 51 de ani, deputată a partidului Stânga, Ecologie şi Libertate (SEL, de extremă stângă), care face parte din coaliţia de centru-stânga condusă de secretarul Partidului Democrat (PD), Pier Luigi Bersani, a fost aleasă preşedintă a Camerei Deputaţilor, unde democraţii dispun de o majoritate absolută în urma alegerilor legislative de la sfârşitul lunii februarie. Jurnalist şi fost purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Laura Boldrini este cea de a treia femeie aleasă în funcţia de preşedintă a Camerei Deputaţilor, în istoria Republicii Italiene, după Nilde Iotti (în perioada 1979-1992, timp de trei legislaturi) şi Irene Pivetti (în perioada 1994-1996), un mesaj considerat 'important' de cotidianul torinez menţionat.

'Italia are urgentă nevoie de un guvern', scriu publicaţiile Corriere della Sera din Milano şi Il Tempo de la Roma, care subliniază un interviu acordat duminică seară postului public de televiziune Rai Trei de preşedintele Asociaţiei antreprenorilor italieni - Confindustria - Giorgio Squinzi, care a declarat că 'lipsa prelungită a unui executiv' ar însemna 'o sinucidere economică', iar 'o eventuală ieşire a ţării din zona euro' ar fi pentru Italia 'o catastrofă care ar duce la pierderea a circa 40% din Produsul Intern Brut (PIB)'. Prioritatea ţării este aceea 'de a forma un guvern capabil şi cât mai stabil posibil, care să se ocupe de economia reală', îndepărtând pericolul revenirii imediate la urne, a mai afirmat Squinzi, declaraţie preluată de cele două publicaţii amintite.

Preşedintele Confindustriei a mai explicat că, în acest moment dificil al economiei ţării, 'cetăţenii italieni sunt terorizaţi, nu mai fac investiţii şi nu consumă', iar Italia se află 'în cea mai gravă situaţie din ultimii 50 de ani', relevă publicaţiile menţionate.AGERPRES

Redactori: (enu)tfi; ID: 3027071; Data: 2013-03-18 09: 26: 51; Slug: Italia-revista_presei