Aflux de cereri de retragere a banilor la băncile din Cipru: deponenţii băncii vor finanţa un plan de salvare

Cipru va primi ajutor din partea UE pe măsură ce criza euro se întoarce.

Criza monedei euro a luat o întorsătură urâtă în dimineaţa zilei de 16 martie. Miniştrii europeni de finanţe au decis să ofere Ciprului un plan de salvare, în principal pentru a salva sistemul bancar supra-îndatorat. Diferenţa între acesta şi alte planuri de salvare este că de această dată deponenţii sunt în încurcătură. Conturile bancare sunt parţial îngheţate, iar ATM-urile nu mai au bani, într-un aflux naţional de cereri de retragere a banilor.

Eurogrupul miniştrilor europeni de finanţe a declarat că planul de salvare este necesar pentru a "asigura stabilitatea sectorului financiar... ajustarea fiscală şi reformele structurale".

Suma planului de salvare este mică (doar 13 miliarde de dolari din partea Eurogrupului) – insula-naţiune Cipru este mică în comparaţie cu alte naţiuni europene aflate în dificultate, cum ar fi Italia, Spania şi Grecia.

Structura planului de salvare decisă sâmbătă dimineaţă la Bruxelles ar putea avea, cu toate acestea, repercusiuni pe termen lung.

Pentru prima dată în timpul crizei euro şi pentru prima dată în istoria recentă a pieţelor financiare dezvoltate, deponenţii vor trebui să contribuie la planul de salvare. Băncile au îngheţat deja 6,75 la sută din depozitele în valoare mai mică de 100.000 de euro (130.000 de dolari) şi 9,9 la sută din depozitele în valoare de mai mare de 100.000 de euro, potrivit Bloomberg News.

Băncile sunt închise în timpul week-end-ului, iar luni acestea au zi liberă. Internet banking-ul este posibil, dar "taxa pentru stabilitate", cum numeşte Eurogrupului taxa pe bogăţie, rămâne valabilă.

Dimensiunea sistemului bancar al ţării (89 miliarde de dolari) este aproape de 4 ori PIB-ul ţării (23 miliarde de dolari). Prin urmare, deponenţii rezidenţiali şi non-rezidenţiali vor contribui cu între 6 miliarde şi 8,8 miliarde de dolari la totalul planului de salvare, care va atinge un maxim de 94,6 la sută din PIB.

Depozitele populaţiei, care alcătuiesc 51 la sută din toate depozitele, sunt vizate pentru obţinerea a 3,1 miliarde de dolari, presupunând că ei vor plăti rata mai mică de 6,75 la sută. Având în vedere limitările bancare, ei au ales să îşi retragă banii şi au golit ATM-uri sâmbătă, 16 martie, potrivit presei locale.

"Deoarece este o contribuţie la stabilitatea financiară din Cipru, pare corect să cerem o contribuţie din partea tuturor deţinătorilor de depozite", a declarat şeful olandez al Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem într-o conferinţă de presă.

Deponenţii din afara zonei euro au depozitat 27,2 miliarde de dolari pe insulă, care a fost mult timp favorita oligarhilor ruşi datorită taxelor mici pe câştigurile de capital şi controalelor uşoare privind spălarea de bani. Având în vedere această relaţie aparte, Rusia a promis să extindă un credit de 3,3 miliarde de dolari şi să micşoreze rata dobânzii.

Cu toate acestea, Europa va forţa Cipru să îşi schimbe modul în care va trata valuta. Acesta va trebui să adopte cadrul european de luptă împotriva spălării de bani şi să mărească impozitul reţinut la sursă pe câştigurile de capital.

În ceea ce priveşte stabilirea bugetului său, Cipru va trebui să crească impozitul pe profit (unul din cele mai mici din Europa) de la 10 la 12,5 la sută. Eurogrupul susţine că ţara trebuie să adopte "măsuri de consolidare" în valoare de 4,5 la sută din PIB, procent aproximativ echivalent cu deficitul bugetar din 2012.

Având în vedere relaţia dintre datoria ţării şi pasivele din sistemul bancar, acesta este un plan de salvare bancar şi nu unul de stat.

FMI estimează că datoria guvernamentală din Cipru a fost de 87 la sută din PIB în 2012, iar deficitul bugetar a fost de 4,8 la sută. În timp ce aceste cifre nu sunt mari, ele nu sunt departe de media zonei euro (o datorie de 90 la sută din PIB) şi nu cu mult mai rele decât deficitele Franţei şi Spaniei.

Indiferent de asta, un plan de salvare de 13 miliarde de dolari, luând în considerare numai banii care vin de la Eurogroup sub formă de împrumuturi de la Mecanismul european de stabilitate (MES), va restructura 64 la sută din datoria publică. Aceasta va reduce datoria deţinută de public la 23 la sută, transferând-o sectorului oficial (MES), dacă aceşti bani vor fi într-adevăr utilizaţi pentru a reduce datoria publică.

O astfel de reducere drastică a datoriei publice nu este deloc necesară, mai ales că cele mai multe datorii ale Ciprului sunt finanţate pe termen lung.

În schimb, banii de la Eurogrup şi deponenţi vor merge direct în capitalurile proprii ale băncilor, pentru a recapitaliza un sistem bancar supra-îndatorat. Potrivit Sueddeutsche Zeitung, ministrul de finanţe din Cipru, Michalis Sarris, a declarat că deponenţii vor primi o rambursare de "100 la sută" într-un schimb al datoriei pe acţiuni, primind acţiuni bancare în schimbul economiilor lor.

Având în vedere starea jalnică a sistemului bancar cipriot, aceasta va fi o consolare mică pentru titularii de depozite. Într-adevăr, dacă Parlamentul nu reuşeşte să aprobe aceste măsuri până pe 17 martie, cele mai mari două bănci din ţară vor intra în faliment, a afirmat preşedintele Nicos Anastasiades pentru Reuters.

În plus, contribuabilii sunt răspunzători pentru rambursarea creditului de 13 miliarde de dolari de la MES, care creşte de fapt datoria publică cu 56 la sută, până la 143 la sută, dacă aceşti bani sunt folosiţi exclusiv pentru recapitalizarea băncilor.

Mai mult, precedentul stabilit în Cipru ar putea avea consecinţe nedorite pentru ţările din zona euro şi nu numai. Băncile din Italia, Spania şi Franţa sunt de asemenea subcapitalizate. Chiar înainte ca zvonurile privind un plan de salvare să se intensifice, deponenţii se vor pregăti şi vor retrage numerarul din conturile lor bancare, reducând şi mai mult capacitatea băncilor de a se auto-finanţa.

Comisarul pentru Afaceri Monetare, Olli Rehn, a exclus o aplicare a taxei pe bogăţie în alte cazuri, deoarece "nu există un caz concret unde aceasta ar trebui să fie luată în considerare", a declarat el pentru Bloomberg News.

Cu toate acestea, daunele au fost deja făcute, potrivit lui Lars Christensen Seier, director executiv al Danish Saxo Bank. "Aceasta este o încălcare a drepturilor fundamentale de proprietate, dictată într-o ţară mică de puteri străine, şi ar trebui să-l facă pe fiecare deponent bancar din Europa să se teamă", scrie el pe blogul său.