Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului primeşte noi puteri de la Guvern: panică în rândul foştilor propagandişti

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc va putea organiza activităţi muzeale, memorialistice sau expoziţionale, la nivel naţional şi internaţional, şi va sprijini o reţea naţională a memorialelor rezistenţei şi luptei anticomuniste, a hotărât Guvernul, în şedinţa din 8 decembrie.

De asemenea, va gestiona baze naţionale de date privind biografia comunismului românesc, monumentele şi spaţiile memoriale, luptătorii anticomunişti şi victimele comunismului.

Totodată, Institutul va avea atribuţii şi cu privire la identificarea reţelei ideologice şi a colaborărilor la nivel internaţional promovate de Partidul Comunist Român şi de responsabilii pentru ideologia şi propaganda statului totalitar. Altă atribuţie este aceea de a aduce la cunoştinţa opiniei publice, prin activităţi specifice, rolul activiştilor de partid, militarilor, angajaţilor civili şi magistraţilor care au lucrat în cadrul aparatului represiv de partid şi de stat.

Stabilirea obiectivelor generale ale Institutului şi analizarea rezultatelor obţinute se realizează de un Consiliu Ştiinţific, din care face parte câte un reprezentant al Arhivelor Naţionale ale României, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, precum şi personalităţi ale lumii academice şi civice.

Consiliul Ştiinţific se întruneşte de câte ori este necesar, iar deciziile se iau cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi la întrunire. Numărul maxim al membrilor Consiliului Ştiinţific este de 17, inclusiv preşedintele Consiliului Ştiinţific. Preşedintele şi membrii Consiliului Ştiinţific nu sunt remuneraţi. Calitatea de membru al Consiliului Ştiinţific se poate retrage de către preşedintele Consiliului Ştiinţific la cererea celui care o deţine sau la propunerea preşedintelui Consiliului Ştiinţific, cu întrunirea voturilor a jumătate plus unu din numărul membrilor Consiliului Ştiinţific.

Alte modificări se referă la înfiinţarea postului de vicepreşedinte al IICCMER, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a primului-ministru, la propunerea preşedintelui executiv.

Vicepreşedintele coordonează activitatea din cadrul institutului referitoare la exilul românesc.

Institutul este condus de un preşedinte executiv, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a primului-ministru, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului. În activitatea sa, preşedintele executiv este ajutat de un vicepreşedinte şi de un Comitet director format din persoanele care ocupă funcţii de conducere în cadrul institutului.

Institutul poate folosi pentru desfăşurarea activităţii sale bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice, din ţară şi străinătate, sub formă de donaţii, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.