'Inocenţa musulmanilor' a ajuns până în Crimeea

O acţiune de protest a tătarilor din Crimeea împotriva filmului 'Inocenţa musulmanilor' a fost programată pentru joi, 27 septembrie. Foi volante cu apeluri corespunzătoare au fost împrăştiate în Crimeea întreaga săptămână, grupuri de activişti s-au format în reţele sociale. Experţii din Crimeea sunt îngrijoraţi de modul în care evoluează situaţia, atenţionând că filmul jignitor despre musulmani constituie doar un pretext pentru revolte, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Peste problemele legate de alocarea de terenuri repatriaţilor tătari au început să se suprapună altele. De exemplu, tătarii din Crimeea nu au reuşit încă să obţină pentru limba lor statutul de limbă regională. Parlamentul de la Kiev amână dezbaterile pe marginea legii privind repunerea în drepturi a celor deportaţi după criterii naţionale. Activiştii tătari se plâng că nici puterea centrală, nici organismele de conducere locale nu acordă atenţie nevoilor acelei părţi din populaţie care pretinde dreptul de a se numi 'populaţia originară a Crimeii'.

În ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) Crimeea se află pe primul loc în ceea ce priveşte actele de vandalism şi de intoleranţă îndreptate în principal împotriva tătarilor. 'Această atitudine sfidătoare faţă de tătari este un ac de politică, ce influenţează societatea', a declarat preşedintele Centrului ştiinţific de islamism din Crimeea, Aider Bulatov.

În opinia lui Bulatov, Mejlisul (parlamentul) din Crimeea are o atitudine prea pacifistă şi tolerantă şi din acest motiv în mediul tătarilor din regiune au apărut noi organizaţii care îşi formulează precis cererile faţă de putere şi sunt hotărâte să-şi atingă obiectivele proclamate.

Organizaţii care încearcă să concureze Mejlisul sunt mai multe, însă niciuna nu s-a plasat deocamdată pe poziţii de lider, constată experţii din Crimeea. Această opinie este confirmată de faptul că cetăţenii simpli încearcă să-şi apere drepturile nu prin organizaţii obşteşti, ci cu ajutorul structurilor musulmane.

Recent, muftiul musulmanilor din Crimeea, Emirali Ablaev, a dat publicităţii o scrisoare deschisă adresată preşedintelui, premierului şi unor şefi ai structurilor de conducere din Ucraina. Ablaev a anunţat că în republica autonomă a început persecutarea tătarilor care doresc să le ofere copiilor lor o educaţie spirituală. Părinţii sunt ameninţaţi cu decăderea din drepturile părinteşti şi cu urmărire penală.

În Crimeea au început deja proteste locale împotriva urmăririi penale pe temei religios. În acelaşi timp, după cum constată muftiul, 'se remarcă o indiferenţă totală a procuraturii şi serviciilor de securitate din Crimeea pentru activitatea unor secte extremiste şi teroriste'.

În ultimii câţiva ani, serviciile secrete ucrainene au anunţat în repetate rânduri descoperirea în sudul Ucrainei a unor reţele clandestine ale unei organizaţii islamiste sau alteia. Însă, experţii sunt convinşi că problema există şi la această oră. Potrivit politologului Taras Berezoveţ, 'nimeni, inclusiv Serviciul de Securitate al Ucrainei, nu va putea spune cu exactitate câte şi ce fel de organizaţii radicale şi baze de antrenament clandestine există în Crimeea'.

Expertul este de părere că mediul de alimentare pentru asemenea organizaţii îl constituie nu atitudinile politice, ci probleme precum sărăcia şi şomajul. 'Tătarii din Crimeea sunt unul dintre cele mai paşnice şi mai tolerante popoare. Ei sunt oameni muncitori, nu aventurieri. Cu toate acestea, sărăcia cronică, dificultăţile care nu pot fi surmontate cu anii pot duce la popularizarea mişcărilor radicale şi extemiste', este de părere Berezoveţ.

Berezoveţ subliniază faptul că autorul ideii actualului protest din Simferopol nu este cunoscut, dar că o particularitate a acesteia este faptul că tătarii din Crimeea au fost îndemnaţi să iasă în stradă nu doar pentru apărarea drepturilor lor, ci şi în calitate de reprezentanţi ai lumii musulmane. În Ucraina, spre deosebire de alte ţări, nu există nici lideri religioşi gata să iasă în prim plan, nici o situaţie conflictuală acută pe temei religios. De aceea, expertul este de părere că actuala acţiune din capitala Crimeii nu va deveni începutul pentru proteste şi revolte mai ample. Totuşi, o 'sămânţă a discordiei' a fost semănată.

Încă în urmă cu trei ani, Centrul analitic Razumkov a dat publicităţii rezultatele unui sondaj de opinie cărora Kievul nu le-a acordat la acea dată prea mare atenţie. Aproape 98% dintre tătarii din Crimeea s-au declarat musulmani, iar 68% dintre ei făceau aluzie la imposibilitatea de a le oferi copiilor lor o educaţie în spiritul tradiţiilor, culturii şi religiei naţionale. De asemenea, 20% îşi exprimau speranţa în recroirea sistemului administrativ din Crimeea conform principiilor islamului, iar 26% visau la restabilirea Halifatului.