Înfrântă de UE, Polonia anunţă o politică negativă faţă de Bruxelles

“Se pare că politica UE este una a dublelor standarde şi a trişatului”, a declarat ministrul polonez de Externe, Witold Waszczykowski, pentru ediţia de weekend a ziarului Super Express.

Waszczykowski a făcut referire la conflictul izbucnit săptămâna trecută la summitul liderilor UE, de la Bruxelles, când Polonia a depus singurul vot împotriva realegerii lui Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European.

Guvernul polonez de extremă dreapta şi eurosceptic a desfăşurat o campanie împotriva lui Tusk, în vârstă de 59 de ani, – care a fost premier al Poloniei în perioada 2007-2014 şi de atunci preşedinte al Consiliului European – susţinând că nu ar trebui să fie ales împotriva dorinţei propriei ţări.

Totuşi, liderii UE l-au reales pe Tusk cu 27 de voturi pentru un nou mandat de doi ani şi jumătate în fruntea Consiliului – singurul vot împotrivă venind din partea premierului polonez Beata Szydlo.

“Trebuie să ne adaptăm politicile şi să ne ajustăm comportamentul în ceea ce priveşte UE. Cu siguranţă, trebuie să avem mai puţină încredere în UE. Va trebui să începem să urmăm o politică negativă”, a continuat Waszczykowski, adăugând că acest lucru ar putea include “blocarea” diverselor iniţiative europene.

Ministrul polonez s-a referit la refuzul Consiliului European de a lua în considerare un candidat alternativ prezentat de Varşovia pentru a-l înlocui pe Tusk, şi anume europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski.

“De ce a hotărât [UE] ca, de fapt, candidatura eurodeputatului Jacek Saryusz Wolski trebuia să fie decisă consensual? Iar pentru Donald Tusk a fost nevoie de un vot cu o majoritate simplă”, a declarat el.

Dar Waszczykowski a declarat că necesitatea Poloniei de a avea o poziţie “foarte fermă” cu privire la Uniunea Europeană nu înseamnă că ţara îşi va încălca obligaţiile în privinţa participării la activităţile Consiliului European şi ale UE, în general.

Această ciocnire diplomatică a subliniat o diviziune tot mai mare între bloc şi cel mai mare dintre fostele state sovietice ale UE, cu doar câteva săptămâni înainte ca Uniunea Europeană să fi sperat să îşi manifeste unitatea cu ocazia celei de-a 60-a aniversări de la înfiinţarea sa şi în contextul în care Marea Britanie se apropie de ieşirea din bloc.

Mai mult, tensiunile au afectat o alianţă încheiată între fostele state comuniste Polonia şi Ungaria, ambele fiind conduse de formaţiuni politice eurosceptice de dreapta.

Premierul ungar Viktor Orban, care iniţial a susţinut poziţia Varşoviei, a votat ca ceilalţi membri ai Uniunii Europene, lăsându-l singur pe premierul polonez Szydlo.

După vot, Jaroslaw Kaczynski, puternicul lider al partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), şi-a manifestat nemulţumirea faţă de premierul ungar. În plus, adjunctul ministrului polonez de Externe a amânat o călătorie la Budapesta plănuită la o zi după vot.

În context, Varşovia a declarat că ambele părţi vor coopera în continuare, inclusiv în ceea ce priveşte o vizită efectuată de preşedintele ungar Janos Ader la Varşovia, în această lună, pentru a sărbători “zilele prieteniei polonezo-ungare”.