Inflaţia pe scară largă în zona euro a atins un nivel record de 7,5% în aprilie

(Akos Stiller/Bloomberg/Getty Images)

Inflaţia din zona euro a urcat luna aceasta la un nou nivel record, conform aşteptărilor, ceea ce reprezintă o lectură incomodă pentru factorii de decizie ai Băncii Centrale Europene, deja îngrijoraţi de faptul că o creştere rapidă a preţurilor ar putea să se înrădăcineze, creând o spirală a preţurilor şi a salariilor greu de frânt, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, inflaţia în blocul monetar format din 19 ţări a crescut la 7,5% în aprilie, de la 7,4% în martie, în conformitate cu aşteptările, acest lucru fiind determinat de o creştere persistentă a preţurilor la energie şi alimente, arată datele furnizate vineri de Eurostat, agenţia de statistică a Uniunii Europene.

Deşi costurile volatile ale energiei au avut cea mai mare contribuţie, rata inflaţiei la energie a scăzut de fapt faţă de martie, în timp ce creşterea preţurilor la alimente, servicii şi bunuri industriale non-energetice s-a accelerat în continuare, ceea ce sugerează că inflaţia devine din ce în ce mai amplă.

Preţurile de bază, care filtrează preţurile volatile la energie şi alimente, au crescut, de asemenea, ceea ce sporeşte îngrijorarea Băncii Centrale Europene că inflaţia ridicată s-ar putea dovedi greu de învins şi că lupta de aproape un deceniu cu o creştere foarte scăzută a preţurilor a luat sfârşit.

Inflaţia care exclude preţurile alimentelor şi combustibililor, urmărită îndeaproape de BCE, a crescut la 3,9% de la 3,2%, în timp ce o măsură mai restrânsă, care exclude şi produsele din alcool şi tutun, a urcat la 3,5% de la 2,9%. Ambele cifre au fost cu mult peste aşteptări.

În eforturile sale de limitare a creşterii preţurilor, este aproape sigur că BCE va reduce şi mai mult sprijinul acordat economiei atunci când factorii de decizie politică se vor reuni pe 9 iunie, chiar dacă războiul afectează încrederea şi riscă să împingă creşterea în teritoriu negativ în acest trimestru.

Mai întâi, BCE va pune capăt achiziţiilor de obligaţiuni, probabil în iulie, apoi va lua în considerare o majorare a ratei dobânzii cândva în trimestrul al treilea, fiind aşteptată o a doua modificare a ratei dobânzii înainte de sfârşitul anului.

Principală preocupare a factorilor de decizie este faptul că aşteptările inflaţioniste pe termen lung depăşesc cu mult ţinta de 2%, ceea ce indică o scădere a încrederii în capacitatea BCE de a controla preţurile şi, în cele din urmă, de a-şi îndeplini mandatul.

Un indicator cheie al aşteptărilor privind inflaţia pe termen lung a crescut vineri la 2,5%, dar chiar şi unii indicatori bazaţi pe sondaje indică acum valori de peste 2%.

În prezent, pieţele estimează creşteri ale ratelor cu 90 de puncte de bază pentru acest an sau între 3 şi 4 creşteri, ceea ce ar readuce rata de depozit de -0,5% a BCE în teritoriu pozitiv pentru prima dată din 2014.