Începe summitul G20

Agenda summit-ului G20 - care începe joi şi este prezidat pentru prima dată de Rusia - conţine probleme majore, începând cu criza economică globală până la problema siriană.

Problema siriană nu se referă numai la Siria, care, de câteva săptămâni, a devenit polul magnetic al unei serii de dinamici geopolitice imense. Situaţia din Damasc a declanşat confruntări între marile puteri ale lumii, fapt ce aminteşte de scena mondială din anii Războiului Rece.

Statele Unite ale Americii, susţinute de Franţa, vor să decidă viitorul ţării unde curg fluviile Tigru şi Eufrat şi vor să aibă o influenţă mai mare pe acest teritoriu valoros, cuprins între Turcia, Irak, Iordania, Israel şi Liban.

Rusia, susţinută de China şi Iran, nu este deloc de acord să lase mână liberă Washingtonului şi vede în republica arabă condusă cu o mână fermă de Bashar al-Assad, o platformă excelentă pentru a păstra o prezenţă semnificativă în Orientul Mijlociu.

Paradoxul este că pe ordinea de zi de la G20 nu este trecută oficial criza siriană, dar este clar că summit-ul de la Sankt Petersburg este de fapt ultima şansă înainte de declanşarea unui posibil război american cu consecinţe internaţionale incerte.

A avea la aceeaşi masă de tratative Rusia, care prezidează pentru prima dată G20, şi Statele Unite, care au pornit pe drumul unei intervenţii armate, înseamnă a da viaţă unei confruntări directe, cu puţine precedente. Într-o oarecare măsură, şi pentru ca la aceeaşi masă, în oraşul fondat de ţarul Petru cel Mare, sunt prezente China şi Franţa, foarte interesate în mod direct, precum şi alte ţări care numai la suprafaţă se pare că nu sunt interesate şi au adoptat un profil scăzut (de ex. Germania).

Dacă la summitul G20, Obama şi Putin nu vor găsi cuvinte şi gesturi de apropiere sincere, următoarele câteva zile vor fi pline de nori negri şi periculoşi.