Încă o privatizare cu cântec: CFR Marfă – un joc politic de sumă zero

Premierul Ponta şi preşedintele Băsescu îşi pasează unul altuia responsabilitatea pentru potenţialul eşec al privatizării. Ambii încearcă să scape de "cartoful fierbinte" CFR Marfă şi să dea o lovitură adversarului politic. Este însă un joc politic meschin, de sumă zero, din care România nu câştigă nimic.

Privatizarea CFR Marfă seamănă tot mai mult cu cea a Oltchim. Câştigătorul licitaţiei, Gruia Stoica de la Grup Feroviar Român nu are banii necesari, aşa cum nu-i avea nici Dan Diaconescu. Măcar el activează în domeniu, deşi nici aceasta nu este o garanţie. Ca şi DD, are probleme cu legea, datorii mari şi dosar penal pentru evaziune şi privatizarea frauduloasă a companiei TVM (Transbordare Vagoane Marfă). Mai mult, potrivit unor informaţii noi, averea sa ar fi fost pusă sub sechestru de fisc încă de la finele lunii iunie 2013. Aceasta ar fi explicaţia pentru faptul că Stoica nu a putut obţine vreun împrumut de la nicio bancă românească pentru a achita pachetul de 51% din acţiunile la CFR Marfă.

Marele investitor strategic ar urma sa controleze 70% din piaţa transportului feroviar de marfă din România, după această achiziţie. Ca urmare, ar avea o poziţie dominantă. Că tot vorbesc diverşi economişti despre virtuţile privatizării şi ale pieţei libere, care trebuie să se autoreglementeze şi care să fie bazată pe libera concurenţă între actorii economici privaţi, mult mai eficienţi decât statul.

Dar despre ce concurenţă poate să fie vorba când pieţele sunt ocupate de monopoluri iar la licitaţia pentru CFR s-au retras toţi competitorii – de ce oare? - în afară de GFR? Ce să mai vorbim despre faptul că actualul câştigător este acuzat că a căpuşat ani de zile compania achiziţionată şi că ar putea să continue s-o facă, în complicitate cu autorităţile statului. Mai contează atunci că este un investitor român şi că nu vindem străinilor, care de multe ori urmăresc doar profitul propriu sau care pun pe butuci întreaga industrie, vânzând totul la fier vechi?

Tot auzim că mediul de afaceri românesc nu este promovat şi susţinut. Privatizarea ar fi soluţia universală. "Este bine ca în sfârşit se mai întâmplă încă o privatizare în spaţiul economic românesc (în condiţiile în care guvernările anterioare de dreapta au eşuat lamentabil la acest capitol). După eşecurile sistematice cu Oltchim sau Cuprumin presiunea asupra guvernului la acest capitol este foarte mare", scria economistul Cristian Păun pe blogul său.

Nu, nu e chiar aşa de bine. Cu o clasă politică coruptă şi multiple semne de întrebare privind această privatizare, cu investitori strategici de tip DD, doar eşecul poate fi garantat. Iar eşecul Oltchim nu poate garanta succesul CFR Marfă.

Preşedintele Băsescu ne avertizează că marele investitor strategic Gruia Stoica nu are banii şi că ar fi aspecte dubioase în această privatizare de care Ponta nu este străin. Unii îl acuză că prin aceste declaraţii a zădărnicit privatizarea pentru că băncile nu-i vor mai acorda credite lui Gruia. Alţii, chiar Deutsche Welle, care până acum îl susţinea necondiţionat, îi reproşează o conduită nepotrivită, că n-a avut o poziţie constructivă faţă de privatizare şi a convocat CSAT pentru a-i da o lovitură lui Ponta. Ceea ce nu înţeleg nici unii, nici alţii este că asistăm la un joc politic meschin tipic, îngust, între Ponta şi Băsescu, în care niciunul nu se gândeşte la interesul naţional, ci la a-l prezenta ca responsabil pe celălalt publicului, în cadrul unei telenovele de vară.

Premierul Ponta a dezinformat în legătură cu faptul că CSAT ar avea atribuţii în privinţa aprobării privatizării CFR Marfă. Simţind sau ştiind că privatizarea va fi un nou insucces, el a încercat să arunce pisica în curtea Cotroceniului. Să fie responsabil Băsescu, să pară că el se opune şi măcar să fie împărţită răspunderea aşa cum făceau înainte miniştrii în era Năstase când semnau mai mulţi actele de privatizare pentru că în răspunderea colectivă să se piardă cea individuală.

Telenovela cu Gruia Stoica care spune că va împrumuta bani de la bancă arată însă că operaţiunea este o farsă de tipul bancului prost Oltchim-Dan Diaconescu. S-a spus atunci că Ponta l-a lăsat pe DD să câştige pentru a arăta că este un farseur şi a-l discredita ca adversar politic direct în cursa pentru Parlament. Acum însă ce să mai înţelegem din noua farsă? Cine îl ţine în braţe pe Gruia Stoica despre care se ştie că urmează să preia şi în Croaţia 75% din acţiunile trans­portatorului feroviar de marfă HZ Cargo, com­panie în pragul falimentului, cu datorii mari la stat. Tranzacţia croată este în valoare de 147 de milioane de euro, din care, în 30 de zile după semnarea contractului, GFR este obli­gat să plătească 30 de milioane pentru un credit de stat al companiei HZ Cargo, 10 m­ilioane datorii curente şi 20 milioane bani pentru investiţii şi reparaţii ale ma­terialului rulant. De unde bani şi pentru aceasta şi pentru CFR Marfă?

Asistăm la un joc politic meschin tipic, îngust, între Ponta şi Băsescu, în care niciunul nu se gândeşte la interesul naţional, ci la a-l prezenta ca responsabil pe celălalt publicului, în cadrul unei telenovele de vară.

Poate fostul ministru al Transporturilor, PNL-istul Relu Fenechiu, care lăuda de mama focului procesul de privatizare şi era lăudat la rândul său de premier, să aibă un răspuns la cum a ajuns să câştige licitaţia Gruia Stoica.

În orice caz, graba cu care s-a făcut privatizarea este suspectă. Implicarea FMI în această telenovelă este neclară. A cerut Fondul într-adevăr ca privatizarea să se desfăşoare cât mai repede şi să ia acest curs de farsă? În orice caz, Ponta a plecat în vacanţă liniştit, crezând că i-a dat lovitura lui Băsescu şi că va mai dura până să se lămurească lumea că responsabilitatea exclusivă pentru privatizare o deţine guvernul.

Preşedintele însă a convocat CSAT şi a demontat în ultima perioadă dezinformările lui Ponta. Consiliul Suprem de Apărare aminteşte doar de funcţiile legate de securitate naţională, de genul transporturilor feroviare militare, pe care trebuie să le realizeze CFR Marfă, dar nu decide în privinţa caietului de sarcini, a strategiei de privatizare, nu aprobă sau dezaprobă câştigătorul. Răspunderea revine exclusiv guvernului. Preşedintele Băsescu a găsit deci o bună ocazie să arate că Ponta nu-şi face treaba, se teme să-şi asume răspunderea pentru o privatizare dubioasă şi caută tertipuri.

Aici revin la articolul dezaprobator din Deutsche Welle care-i reproşează lui Băsescu că a acţionat ca şeful opoziţiei, nu ca şef de stat obiectiv. Păi, Băsescu este singura opoziţie la USL care mai există în acest moment şi şeful unei opoziţii noi pe care încearcă s-o creeze. Să nu speculezi greşelile şi slăbiciunile adversarului politic, care controlează o majoritate covârşitoare în Parlament, este obiectiv vorbind, politic, o greşeală. Iar în ceea ce priveşte obiectivitatea şi subiectivitatea în politică, nici Băsescu, dar nici Ponta nu sunt un model.

Preşedintele a sesizat potenţialul politic al CFR Marfă şi farsa lui Ponta şi acum face tot ce poate pentru a accelera privatizarea – convocarea CSAT a mers tot în această direcţie – şi pentru a menţine interimatul lui Ponta – prin respingerea unui nou ministru gen Silaghi, pentru ca acesta să poarte întreaga răspundere pentru eşec şi să-şi arate incompetenţa. De partea cealaltă, Ponta încearcă să-l agaţe pe Băsescu în acest posibil scandal, prin inventarea de atribuţii pentru CSAT şi prin pasarea răspunderii.

Neformularea unei poziţii a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în cazul contractului de privatizare a CFR Marfă se va finaliza prin blocarea privatizării, instituirea unui management privat şi restructurarea companiei, anunţă purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu. "Guvernul aşteaptă în continuare convocarea CSAT de către preşedintele României şi formularea unei poziţii cu privire la finalizarea negocierilor pentru privatizarea CFR Marfă", mai afirmă purtătorul de cuvânt. Deci Ponta nu se lasă. E un joc politic de sumă zero, în care trebuie să neapărat să existe un pierzător şi un câştigător cert.

Ce câştigă însă spectatorii la această telenovelă din acest joc politic? Nimic. Clauzele care există în contractul de privatizare nu protejează angajaţii de la CFR Marfă care în parte riscă să fie disponibilizaţi. Urmează greve ca la Oltchim. Oricum lui Băsescu şi Ponta nu le pasă. Pentru ei a fost doar un schimb de mingi într-un război politic care va continua.