Încă o brăţară dacică recuperată
La 19 iulie 2009, o nouă spirală dacică din aur, furată din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, a fost recuperată. La această acţiune de recuperare, au participat poliţişti români, în cooperare judiciară internaţională, cu autorităţile germane din landul Hessen.
Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române, artefactul, cu o greutate de 887 de grame, aparţine tezaurului de spirale sustras de o echipă de braconaj arheologic în luna mai 2001, din situl Sarmizegetusa Regia (judeţul Hunedoara).
Procesul căutătorilor de comori dacice din Munţii Orăştiei a început la 7 iulie 2005, când s-a dispus trimiterea în judecată a 13 persoane sub acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în siturile arheologice, furt calificat de obiecte de patrimoniu, lipsire de libertate în mod ilegal, violare de domiciliu şi şantaj. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2000-2002, grupările constituite de inculpaţi au localizat şi sustras, în mai multe rânduri, dintr-un sit arheologic, 15 brăţări de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro, valorificate apoi ilegal pe piaţa neagră internă şi internaţională.
În ultimii patru ani, Patrimoniul Cultural Român a fost reîntregit cu mai multe tezaure recuperate. Astfel, în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României şi ale muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca au fost depuse 11 brăţări dacice, un colier cu pandative în greutate de 78 grame, o pereche de cercei de 14 grame, toate din aur, câteva mii de monede antice confecţionate din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte.
Din cele 11 brăţări recuperate, patru dintre ele au fost răscumpărate de la un colecţionar american, cu 980.000 de lei, două au fost recuperate din Elveţia, cu 140.000 de euro, iar una din SUA, cu 60.000 de dolari.
Alte două brăţări au fost recuperate fără bani. Prima dintre ele a fost predată autorităţilor române de cele franceze, după ce fusese expusă la Paris de o galerie din New York. Cea de a doua brăţară a fost recuperată de poliţiştii de frontieră din Baia Mare, de la hunedoreanul Călin Ciota, condamnat la patru ani de închisoare, dar eliberat condiţionat în luna octombrie 2008.
Ultimele două brăţări au fost recuperate de statul român, în luna decembrie 2008, de la un colecţionar din Germania contra sumei de 132.000 de euro.
Brăţările din aur sunt de formă plurispiralică, cu palmete în formă de frunză, având extremităţile modelate în formă de cap de şarpe şi sunt datate din secolul I î. Hr. Realizate prin tehnica martelării şi imprimării, brăţările cântăresc între 927 şi 1.115 grame. Benzile spiralate sunt aplatizate la cele două extremităţi, prezentând decor în formă de brăduţ şi terminându-se cu o protomă zoomorfă (decoraţiune în forma de cap de animal - lup, şarpe sau câine).
Specialiştii cred că brăţările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură.
Şeful Secţiei Tezaur de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnovean, a declarat, cu prilejul unui simpozion desfăşurat, în toamna lui 2007, la Alba Iulia, că lipsa urmelor de uzură de pe cele cinci brăţări dacice ar putea fi explicată de faptul că acestea reprezentau un depozit votiv, dedicat zeilor.
Ernest Oberlander Târnoveanu a mai precizat că brăţările erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, venind probabil din partea regalităţii, cu scopul de a le dedica zeilor sau oferi altor regi din provinciile vecine. Nici funcţia economică, aceea de a tezauriza aurul, nu este exclusă. Cele trei variante ar putea explica nefuncţionalitatea brăţărilor, mari şi cu o greutate în medie de un kilogram.
Conform unor statistici recente, numărul total de obiecte din metale nobile descoperite în spaţiul locuit de geto-daci (care, în linii mari, coincide cu teritoriul de astăzi al României) este de 822. Din acestea, doar 27 piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire, restul fiind din argint.
