Încă o boală îşi face apariţia în Europa: virusul West Nile, adus de ţânţari

Boala West Nile, transmisă prin înţepătura ţânţarilor, se răspândeşte din nou în Europa. Ţările în care s-au constatat recent cazuri sunt Grecia, care a anunţat un caz, iar săptămânile trecute, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, precum şi Rusia au raportat alte 27 de cazuri. Totodată, se înmulţesc şi cazurile de malarie de import.
(photos.com)
Flori Mladin
18.08.2014

Boala West Nile, transmisă prin înţepătura ţânţarilor, se răspândeşte din nou în Europa. Ţările în care s-au constatat recent cazuri sunt Grecia, care a anunţat un caz, iar săptămânile trecute, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, precum şi Rusia au raportat alte 27 de cazuri. Totodată, se înmulţesc şi cazurile de malarie de import.

România s-a confruntat destul de serios cu virusul West Nile în anul 1996, când s-a produs o epidemie.

Grecia este singura ţară din UE care a înregistrat un caz de virus West Nile la un pensionar în vârstă de 85 de ani din zona Attica, care nu călătorise în altă ţară.

În ce priveşte ţările învecinate, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile a anunţat că au mai fost raportate săptămânile trecute cinci cazuri în Serbia, 12 în Bosnia şi Herţegovina, şapte în Rusia şi alte două în Israel.

Virusul West Nile

Virusul West Nile se transmite la om prin înţepătura unei specii de ţânţar. În 90% dintre cazuri, infecţiile cu virusul West Nile la oameni nu prezintă niciun semn.

Bătrânii sunt cei mai expuşi la infectarea cu acest virus. Primele semne ale bolii apar între două şi opt zile de la infectare şi constau în febră uşoară, cefalee (dureri de cap), frisoane, transpiraţie excesivă, stări de slăbiciune, dificultăţi la înghiţire şi dureri articulare. Când boala este mai avansată, apare encefalita sau meningita datorită pătrunderii virusului West Nile în zona meningelui, membrana care „îmbracă” creierul, şi a lichidului cefalorahidian. Simptomele - dureri de cap, gât înţepenit, dezorientare, comă, tremurat, convulsii, stare de slăbiciune, vedere slabă, amorţeală a degetelor, paralizie – pot să apară într-un interval între trei şi 14 zile de la contactul cu virusul.

Metoda prin care se poate stabili diagnosticul de meningită sau encefalită provocate de virusul West Nile este puncţia lombară. Simptomele bolii pot să dispară în urma unui tratament într-un interval de şapte - zece zile, pe când inflamarea ganglionilor limfatici poate dura chiar şi două luni.

Până în prezent, nu există un vaccin sau un tratament specific în cazul infectării cu virusul West Nile.

Două cazuri de malarie în România

Un bărbat în vârstă de 47 de ani din comuna băcăuană Găceana, care a muncit în Africa, a fost diagnosticat cu malarie la Spitalul Judeţean Bacău. „Bărbatul a spus că a revenit în ţară în urmă cu o lună şi jumătate din Guineea Ecuatorială. Cât a stat acolo şi a lucrat a avut accese de malarie, fiind confirmat cu această boală, iar acum s-a prezentat cu o recidivă. Dată fiind starea sa gravă a fost transferat, imediat după investigaţiile efectuate, în secţia de boli infecţioase la un spital specializat în tratarea bolilor tropicale din Bucureşti (Spitalul „Victor Babeş”)”, a precizat Geanina Pricopi, director la Spitalul Judeţean Bacău, potrivit evz.

Un alt bărbat din Ploieşti, despre care s-a presupus că are Ebola, a primit diagnosticul de malarie. Acesta a fost internat tot la Spitalul „Victor Babeş”, iar evoluţia stării lui de sănătate este bună.

Anual ajung în Bucureşti cca 20 de români diagnosticaţi cu malarie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor