În România, peste 80 la sută dintre bolnavii cu Alzheimer rămân nediagnosticaţi

Un nou studiu a constatat ca persoanele care au activităţi de stimulare mentală pe durata viaţii, au niveluri mai mici de o proteina din creier asociată cu boala Alzheimer.
Un nou studiu a constatat ca persoanele care au activităţi de stimulare mentală pe durata viaţii, au niveluri mai mici de o proteina din creier asociată cu boala Alzheimer. (Photos.com)

Potrivit datelor prezentate de Societatea Română de Alzheimer, din cele 250.000 de persoane ce suferă de această boală, doar 35.000 sunt diagnosticate, însemnând mai puţin de 20 la sută, în vreme ce numărul celor care solicită tratament pentru această formă de demenţă este în creştere.

Potrivit programului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care vizează boala Alzheimer, accesul la terapie se face după un protocol care trebuie să respecte următorii paşi: bolnavului i se stabileşte tratamentul de către medic, urmând ca medicul care a diagnosticat demenţa Alzheimer, demenţa vasculară sau mixtă va întocmi un referat de justificare a recomandării medicaţiei specifice. Acest document, împreună cu altele specificate de autoritatea publică vor fi depuse la comisia de aprobare a medicaţiei gratuite. După primirea aprobării, medicul va putea prescrie lunar medicaţia necesară fiecărui pacient.

În vreme ce ţara noastră nu se poate mândri cu numeroase centre pentru îngrijirea bolnavilor de Alzheimer, în alte ţări din Europa există o reţea care ajută persoanele afectate de Alzheimer. Acestea sunt preluate chiar de la debutul bolii, pacienţii sunt ajutaţi să-şi obţină tratamentul, drepturile pe care le au şi sunt îndrumaţi spre centrele care îi pot îngriji sau către specialist.

Preşedintele Societăţii Române de Alzheimer, Cătălina Tudose, a dat exemplul Statelor Unite ale Americii, unde există modalităţi avansate de a identifica la nivel cerebral primele semne ce pot indica o viitoare afecţiune Alzheimer, iar cercetările avansează rapid, impulsionate şi de incidenţa tot mai mare a bolii în ultimii 10-20 de ani.

Nu acelaşi lucru se întâmplă în România, unde sunt 80 de medici psihiatri care se ocupă de această afecţiune, 30 de neurologi şi puţini gerontologi.

Deşi cauza exactă a demenţei Alzheimer nu este încă cunoscută, iar boala nu poate fi prevenită, în ceea ce priveşte tratamentele, există medicamente care pot influenţa în mod favorabil evoluţia demenţei. Sunt unele simptome care pot fi ameliorate, iar progresia bolii poate fi încetinită, dar nu există medicamente care să vindece complet demenţa.

'Ştim că pacienţii cu Alzheimer îşi pun speranţele în tratamentele noi. În prezent, cercetătorii americani au, în diferite stadii de cercetare sau aprobare de către Food and Drug Administration, posibile viitoare medicamente care să fie aduse pe piaţă anii următori. Numărul acestora atinge 100.

E un angajament puternic la nivel mondial în lupta împotriva acestei boli, mai ales că în fiecare posibil medicament aflat în cercetare se investeşte în medie 1 miliard de dolari şi se petrec peste 10 ani de muncă în laboratoare', a declarat Dan Zaharescu, director Executiv al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente, citat de Agerpres.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură