În lupta pentru putere din China, un ziar militar avertizează facţiunea lui Jiang Zemin

PLA Daily, ziarul oficial al Armatei Populare de Eliberare a Chinei, a adresat un avertisment adversarilor şefului Partidului Comunist Chinez, Hu Jintao, arătând că acesta este cel care deţine controlul.

La data de 27 martie, a doua zi dintr-o săptămână de vizite susţinute de Hu Jintao în afară Chinei, PLA Daily a publicat un articol intitulat “Armata este pregătită pentru comanda Partidului, atunci când situaţia din ţară şi din interiorul Partidului se schimbă.”

Schimbarea situaţiei se referă la încercarea lui Hu de a consolida puterea de coerciţie, în China, sub controlul său. Fracţiunea fostului şef al Partidului, Jiang Zemin, a folosit Comitetul pentru Afaceri Politice şi Legislative (CAPL), ca bază pentru a pune stăpânire pe puterea armată, în special prin intermediul puternicei Poliţii Armate ce numără 1,5 milioane de poliţişti, şi a instaurat astfel un al doilea centru de putere.

Zhou Yongkang în calitate de şef al CALP a supravegheat extinderea vastă a puterilor acestui comitet. Planul lui Zhou ca fostul şef de Partid din Chongqing, Bo Xilai, să îi ia locul atât ca şef al CALP, cât şi ca membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic, ar fi asigurat ca acest al doilea centru de putere să continue să fie deţinut de facţiunea lui Jiang, prezentând astfel un pericol pentru viaţa lui Hu şi a premierului Wen Jiabao.

Atunci când următorul posibil şef al PCC, Xi Jinping, a vizitat Statele Unite ale Americii la mijlocul lunii februarie, guvernul american a lăsat să se scurgă informaţii despre încercarea lui Zhou şi Bo de a-l scoate din joc printr-o lovitură de stat. Acest lucru l-a determinat pe Xi să fie în cele din urmă de partea lui Hu şi Wen şi, drept rezultat, Xi a jucat un rol important în înlăturarea lui Bo Xilai, care a fost concediat pe 15 martie şi se crede că în prezent se află sub arest la domiciliu.

Hu, Wen şi Xi ar trebui sa îl cunoască mai bine pe Zhou. Ei trebuie să ştie că felul de a fi viclean şi crud al lui Zhou l-ar putea împinge să lovească cu putere atunci când îşi da seama că puterea sa politică se apropie de sfârşit.

Articolul publicat de PLA Daily a numit armata ca fiind “grupul armat care pune în aplicare sarcinile politice ale Partidului.” “Sarcinile politice”, menţionate în articol, presupun ajutorul dat în a scăpa de Zhou Yongkang şi restul fracţiunii lui Jiang.

Multe semne indică faptul că, într-o anumită măsură, Hu şi Wen deţin deja controlul asupra lui Zhou Yongkang. Înainte de vizita sa de o săptămâna în afară Chinei, Hu i-a chemat în mod neaşteptat la Beijing, pe principalii şefi ai CALP de la fiecare nivel al structurii de putere a regimului, pentru a participa la o “sesiune de formare”. Sesiunea a început în ziua în care Hu a părăsit China.

Această sesiune este de fapt o formă de arest la domiciliu. În scopul de a crea impresia de stabilitate, Hu i-a permis lui Zhou să apară în cadrul reuniunii şi să susţină un discurs.

Cu toate acestea, chiar dacă Hu şi Wen deţin într-o anumită măsură controlul asupra lui Zhou şi CALP, există o reţea de grupuri de interese şi legături influente formate de-a lungul multor ani cât Zhou a controlat CALP. Atunci când cei care îi sunt loiali lui Zhou vor urma să fie epuraţi, ei vor lovi înapoi.

Dar dacă vor face asta, se vor confrunta cu preşedintele Hu care a câştigat un control ferm asupra armatei. Când a apărut ştirea că Jiang Zemin se află într-o stare vegetativă, oficialii de vârf ai armatei, care au fost o parte importantă a fracţiunii lui Jiang, şi-au declarat cu toţii loialitatea faţă de Hu.

PCC s-a auto-impus în China, prin revoluţie violentă, în cuvintele lui Mao Zedong - “puterea curge prin ţeava puştii.” Armata este arma Partidului. “Partidul dirijează armele”, aceasta a fost întotdeauna baza controlului său asupra Chinei, iar armata regimului a fost de mult timp folosită ca un instrument de suprimare a chinezilor.

În trecut, armata şi-a îndeplinit “sarcina politică” prin folosirea tancurilor pentru a ucide studenţii protestatari în Piaţa Tiananmen, pe 4 iunie 1989. Potrivit spuselor lui Deng Xiaoping, din 1989, “sarcina politică” poate însemna “uciderea a 200.000 de oameni pentru a obţine 20 de ani de stabilitate.”

Controlul armatei este piesa decisivă pe tabla de şah a luptelor interne pentru putere. Jucătorul care are puterea militară controlează etapa finală a jocului. Aceasta este motivul pentru care Mao Zedong a fost capabil să lanseze mişcări politice şi să-i elimine conform propriei voinţe pe aceia care aveau opinii contrare, fără a avea motiv de îngrijorare că ar pierde prin asta controlul asupra jocului.

Lin Biao, desemnat la acea vreme succesorul lui Mao în timpul Revoluţiei Culturale, a murit pentru că nu el a comandat armata. Lin trebuia să obţină semnătura lui Mao chiar şi pentru a folosi o companie de soldaţi. Un alt exemplu este fostul şef al partidului Zhao Ziyang, care a fost scos de pe tabla de şah în iunie 1989 pentru că a încercat să se împace cu studenţii protestatari în loc să iniţieze o represiune violentă. Zhao nu avea controlul asupra armatei.

Potrivit articolului din PLA Daily se spune: “Ar trebui să ne asigurăm că toate trupele sunt hotărâte să asculte doar de Comitetul Central al Partidului Comunist, de Comisia Militară Centrală şi de preşedintele Hu.” Evident, se accentuează că armata ascultă numai de preşedintele Hu Jintao.

Articolul reprezintă deopotrivă o fanfară care prevesteşte următoarele epurări, precum şi un avertisment pentru membrii rămaşi din facţiunea lui Jiang: singurul mod de a supravieţui este de a părăsi facţiunea şi a te converti.

Xia Xiaoqiang este expert asupra politicii Chinei; dânsul scrie regulat articole pentru ediţia în limba chineză a The Epoch Times.