În lume a început o nouă cursă a înarmărilor nucleare (revista presei ruse)
Omenirea a intrat deja într-o nouă eră a cursei înarmărilor, scrie Nezavisimaia Gazeta în ediţia de miercuri, citând un raport despre perspectivele dezvoltării armelor nucleare, făcut public de grupul britanic Trident Commission, constituit de organizaţia americană BASIC (British American Security Information Council).
Potrivit cercetătorilor, multe state mari derulează astăzi o serie de programe pentru modernizarea unor arme nucleare şi pentru crearea unor tipuri noi şi de mijloace de transportare a acestora. În următorii zece ani, sute de miliarde de dolari vor fi cheltuite în întreaga lume în aceste scopuri. Cei mai importanţi concurenţi în cursa înarmării din următorul deceniu vor fi SUA şi Rusia, ale căror cheltuieli globale alocate armelor nucleare vor fi de cel puţin 770 de miliarde de dolari, estimează experţii. SUA, în particular, vor aloca în următorii zece ani suma de 700 de miliarde de dolari, dintre care 100 de miliarde vor fi destinate modernizării mijloacelor existente (rachete, avioane, submarine). Washingtonul intenţionează să aloce 92 de miliarde de dolari pentru modernizarea ogivelor nucleare şi a companiilor care le produc.
Rusia, la rândul său, va cheltui, până în 2020, suma de 70 de miliarde de dolari (de zece ori mai puţin decât SUA) pentru propria înarmare nucleară. Aceste resurse vor fi direcţionate spre desfăşurarea de noi de complexe mobile RS-24 Iars, crearea unei noi rachete balistice intercontinentale cu zece blocuri nucleare până în 2018, reutilarea submarinelor strategice 667BDRM cu rachete modernizate Sineva şi construirea a opt sumbarine 995 Borei, dotate cu racheta Bulava. În plus, Rusia lucrează la proiectarea unui submarin de generaţia a cincea, mai scrie Nezavisimaia Gazeta.
Scurgerile de capital din Rusia continuă, titrează ziarul financiar Vedomosti. Banca Centrală estimează o intensificare a scurgerilor de capital în trimestrul al IV-lea, urmând ca Rusia să piardă, până la sfârşitul anului, 70 de miliarde de dolari. Procesul se va prelungi şi în 2012, situaţia nu se va ameliora nici măcar în condiţiile unui preţ al petrolului de 125 de dolari pe baril, prognozează economiştii.
Pericolul referendumului grecesc a prăbuşit pieţele mondiale, semnalează Kommersant. Planul autorităţilor de la Atena de a supune unei consultări populare planul de salvare obţinut atât de greu de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional i-a adus pe investitorii din întreaga lume în stare de şoc. Rezultatul unui asemenea referendum nu e greu de prezis: 60% dintre greci nu aprobă tăierea prevăzută a cheltuielilor bugetare. Riscul de faliment, al demisiei guvernului grec, al ieşirii ţării din zona euro şi destabilizării întregii zone a devenit din nou o realitate, comentează publicaţia rusă.
