Împodobirea bradului de Crăciun

În ajunul Crăciunului se împodobeşte bradul de Crăciun. În brad se agaţă globuri, beteală, boamboane şi luminiţe, iar sub pom sunt aşezate cadourile pentru cei dragi. Bradul de Crăciun a intrat în cultura popoarelor creştine relativ târziu. Acest obicei era specific lumii germane păgâne sau chiar ariane.
În secolul al XV-lea, la Strassburg, se practica obiceiul împodobirii caselor cu bradulet, în Alsacia si Lorena, dar nu la Craciun, ci de Anul Nou. Din Alsacia patrunde în Franta la sfârsitul secolului al XIX-lea, ca si în Spania, Italia, Elvetia. Poate ca la origine este numai obiceiul popoarelor nordice de a împodobi casele la sarbatorile Cracinului, cu ramuri de brad si de vâsc, care cu timpul a devenit traditie, transformându-se în Pomul de Craciun.
În unele parti ale Rusiei se obisnuia ca ajunul Cracinului sa fie serbat în mijlocul unei paduri de brazi, unde - cel mai frumos dintre ei - era împodobit. Ornamentarea se facea cu lumânari aprinse si era încarcat cu daruri: fructe, flori, panerase sau cutii cu bomboane, jucarii, dantele, etc.
Dupa primul razboi mondial împodobirea bradului s-a raspândit pe tot teritoriul tarii.