Iarba verde de pe malul lacului cu cianuri

Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a fost audiat joi de Comisia Specială pentru Roşia Montană. Vreme de 5 ore, Tănase, însoţit de o armată de experţi, a încercat să îi convingă pe senatori că proiectul este foarte bun.

În faţa comisiei, directorul RMGC şi-a exprimat opiniile în privinţa exploatărilor miniere, a prezentat investiţiile făcute în România de compania pe care cu onor o reprezintă şi beneficiile pe care ar urma sa le aducă ţarii proiectul, dacă va fi avizat.

Dragoş Tănase a explicat că proiectul RMGC este un fel de sinergie ideatică, benefică poporului român. Proiectul RMGC îşi propune, declară el, "integrarea conceptelor de turism, minerit şi dezvoltare durabilă într-un singur proiect."

"Prin minerit vom finanţa dezvoltarea turismului şi vom lăsa acolo o comunitate care va avea o şansă la viaţă", a expus Tănase finalitatea viziunii RMGC.

Exploatările RMGC vor crea 3600 de locuri de muncă şi vor rade de pe suprafaţa Terrei 4 munţi. Munţii Cetate, Cirnic, Orlea şi Jig vor fi măcinaţi mărunt-mărunt, pentru că din fiecare tonă de minereu să se obţină între 1,5 grame de aur şi 7,4 grame însă acestea sunt detalii tehnice în care Dragoş Tănase n-a intrat.

A explicat în schimb că RMGC va aduce o mulţime de bani statului român.

Proiectul de la Roşia Montană înseamnă, bani, mulţi bani pentru buget, mai exact 5,2 miliarde de dolari, bani care intră în circuitul economic românesc. Probabil suficient pentru că executivul să "reconstruiască" cei 4 munţi pe care îi vor distruge exploatările RMGC.

Un alt beneficiu de pe urma exploatărilor din Apuseni ar fi ca "România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât întreaga Europa la un loc", ceea ce aduce cinste unei ţări cunoscută cândva ca exportator de grâu.

Riscurile exploatărilor, raportat la beneficii sunt... infime

Dragoş Tănase a explicat că RMGC a gândit proiectul astfel încât să rezolve imediat problemele de poluare şi să lase "un mediu curat". RMGC "va aduce cea mai sigură tehnologie din lume", "va colecta apele acide din zonă" iar pe malul imensului lac otrăvit de decantare ce va sclipi frumos în soare, va planta iarbă verde să aibă unde face picnic localnicii ce "au un viitor".

Un "viitor de aur" au şi galeriile romane şi patrimoniul istoric românesc

Dragoş Tănase a povestit că programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană a fost" cu siguranţă cel mai important program de cercetare al patrimoniului din istoria României finanţat privat".

"Am avut opt muzee implicate sub coordonarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, am avut şase universităţi implicate, şase institute de cercetare, trei centre de cercetare, tot programul a fost auditat în nenumărate rânduri de oameni specializaţi în acest domeniu. Rezultatele sunt fără precedent: am cercetat 13 situri arheologice, 1.400 de morminte, am inventariat 1.500 de obiecte, 140 kilometri de galerie, din care am găsit fragmente de galerii romane însumate astăzi la 7 kilometri, am reuşit să reabilităm 20 de case în centrul istoric, ne propunem să reabilităm integral centrul istoric Roşia Montană, am amenajat o expoziţie şi am publicat sau sunt în curs de publicare toate aceste cercetări", a spus Tănase.

Cum vor rezista Galerile Romane însă după începerea exploatărilor RMGC, Dragoş Tănase nu a precizat.

Conform europarlamentarului Renate Weber, la Roşia Montană vor fi detonate zilnic 20 de tone de explozibil. Dacă la efectul exploziilor mai adăugăm şi faptul că tot în zona de patrimoniu analizată de 6 universităţi şi sute de specialişti vor circula de-a lungul anilor zeci de mii de camioane încărcate cu pietriş care vor zgudui pământul, soarta galeriilor romane şi a patrimoniului istoric nu arată foarte roz.

Oricum, indiferent de soarta patrimoniul istoric, turismul poate prospera pe malul frumosului lac cu cianuri. Sclipind în soare, printre munţi despăduriţi şi măcinaţi de exploatări.