Hunor Kelemen: MCPN nu trebuie să blocheze acţiunea de revendicare a Palatului Mogoşoaia

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) nu are cum şi nici nu trebuie să blocheze acţiunea de revendicare a Palatului Mogoşoaia, dacă există un temei legal în demersul moştenitorilor, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, ministrul Hunor Kelemen.

"Este dreptul lor (n.r. - al moştenitorilor Marthei Bibescu) legal de a cere bunurile confiscate, naţionalizate, şi, pe calea justiţiei, să obţină o decizie favorabilă. Din acest punct de vedere, Ministerul Culturii nu poate să facă altceva decât să respecte legislaţia în vigoare. Asta este legea şi, dacă ei consideră că au toate documentele, dacă există într-adevăr un temei legal de a revendica Palatul şi domeniul Mogoşoaia, atunci MCPN nu are cum şi nici n-ar trebui să blocheze o astfel de acţiune, fiindcă trăim într-un stat de drept", a adăugat ministrul.

El a precizat că, dacă cei care revendică Palatul sunt reprezentaţi de Casa de Avocatură Stoica, atunci moştenitorii trebuie să se bazeze pe ceva concret, căci, spune ministrul, "domnul avocat Stoica nu se aruncă în aventuri la care nu ştie care o să fie sfârşitul".

Cât priveşte posibilele negocieri ale ministerului cu moştenitorii Palatului Mogoşoaia, în cazul în care aceştia vor câştiga, Kelemen susţine că este prematură o astfel de speculaţie şi că aşteaptă decizia instanţelor competente, abia după aceea, MCPN îşi va exprima o poziţie.

"Ştiţi cum este, când încă nu există o hotărâre judecătorească, nu vorbeşti despre ce se va întâmpla. Nu ştim cum va suna această hotărâre, nu trebuie influenţată justiţia prin abordări de genul că ministerul va negocia, că atunci se înţelege că noi am acceptat deja că ei au câştigat procesul", a mai spus ministrul Culturii.

Hunor Kelemen este de părere că, dacă ministerul pe care îl conduce ar avea în jur de 100 - 110 milioane de euro pe care să-i folosească pentru a beneficia de dreptul de preempţiune, atunci MCPN ar putea cumpăra diferite bunuri mobile şi imobile care sunt revendicate sau au fost câştigate deja.

"Statul comunist a făcut abuz peste abuz în ceea ce priveşte dreptul de proprietate, şi asta mai ales în anii '40 - '60. Au fost luate bunuri cu japca sau au fost naţionalizate, iar, până la urmă, statul trebuie să găsească o soluţie", a conchis ministrul.

Doi moştenitori ai prinţesei Martha Bibescu au dat în judecată statul român, solicitând retrocedarea domeniului şi a Palatului Mogoşoaia.

Christopher John Ghika, cetăţean britanic, şi sora lui, Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti, cer judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti retrocedarea în natură a Palatului Mogoşoaia, iar, dacă acest lucru nu este posibil, să fie despăgubiţi cu 10 milioane de euro.

Procesul va începe pe 26 aprilie, cei doi moştenitori fiind reprezentaţi în instanţă de casa de avocatură a fostului ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica.

Christopher John Ghika şi Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti au depus la dosar mai multe documente, printre care traduceri ale certificatelor de moştenitor, procese-verbale care detaliază ce suprafeţe, imobile şi obiecte erau pe domeniu când Palatul Mogoşoia a fost preluat de statul român în 1949.

Cei doi moştenitori susţin că domeniul de la Mogoşoaia, format din palat, dependinţe, o livadă şi zeci de hectare de teren arabil, a fost dobândit de Martha Bibescu de la soţul acesteia, prinţul George Valentin Bibescu, printr-un "Act de donaţiune", datat 24 martie 1925.

Palatul de la Mogoşoaia a fost construit, în 1702, de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care este transformat în han, în 1714, după ce domnitorul şi cei patru fii ai săi sunt executaţi de turci.

Martha Bibescu intră în posesia Palatului Mogoşoaia la începutul secolului al XX-lea, după care renovează clădirilor şi amenajează parcul domeniului şi grădinile.

Domeniul a fost naţionalizat în 1949, iar în 1952 încep noi lucrări de renovare şi reamenajare a domeniului, astăzi funcţionând ca muzeu.