Herta Müller:'Sper că dacă ai citit cartea mea vei afla ceva despre cum funcţionează dictatura'

Scriitoarea germană originară din România, Herta Müller.(arhivă)
Scriitoarea germană originară din România, Herta Müller.(arhivă) (wikipedia.org)

Deşi scriitoarea Herta Müller a locuit la Berlin după emigrarea din România natală în 1987, suferinţa oamenilor care trăiesc sub dictatură nu a fost niciodată departe de mintea sau scrierile ei, notează Reuters care i-a luat un interviu în timpul turneului ei american, despre ultima sa carte, ''Îngerul foamei'' şi viaţa sub regimurile totalitare.

Întrebată cât de mult din carte se bazează pe experienţele proprii şi cât pe cele ale unor oameni apropiaţi, laureata Premiului Nobel pentru literatură a explicat că cele mai multe dintre lucrurile pe care le cunoaşte sunt de la poetul Oskar Pastior, care este şi protagonistul romanului sub numele de Leo.

''Acesta este de fapt motivul pentru care protagonistul cărţii este un homosexual. El mi-a spus atât de multe încât experienţele mamei mele au alunecat spre periferie, pentru că mama mea nu mi-a spus atât de mult. Am citit de asemenea, multe lucruri despre acest subiect - o mulţime de cărţi scrise de oameni care şi-au expus experienţele'', a mărturisit ea.

Scriitoarea de origine română a precizat că cea mai mare parte nu era literatură de valoare ci doar povestiri personale publicate de edituri mici sau editate chiar de autorii lor. ''Am citit o carte în mod specific despre femeile din gulag, pentru că Oskar nu a putut să-mi spună nimic despre acest subiect', a amintit autoarea.

Solicitată să explice dacă a găsit lucruri comune din poveştile supravieţuitorilor unor astfel de suferinţe, laureata Premiului Nobel a apreciat că este vorba de ceva foarte personal. ''Fiecare şi-a avut propriile metode de a face faţă greutăţilor. De exemplu, în cazul lui Pastior, vorbele bunicii lui 'ştiu că te vei întoarce' l-au făcut să reziste, la fel ca pe Leo, în roman. Mama mea probabil s-a rugat, alte persoane au cântat. Fiecare pare să aibă propria cale de a se agăţa de viaţă''.

Există calităţi umane sau obiceiuri care rămân constante, indiferent de circumstanţe? Müller ţine să sublinieze că este o chestiune de strategie individuală, dar potrivit lui Pastior, în lagăr intelectualii au fost cei care şi-au pierdut umanitatea primii, deoarece ei depind de o construcţie mai complicată, ce ţine de moralitate şi lume, care nu mai funcţionează atunci când civilizaţia este nimicită.

'Oamenii simpli vor spune doar: 'Acest lucru este în regulă, acest lucru nu este în regulă, nu aşa trebuie să decurgă lucrurile'. Acest tip moralitate în alb-negru este mult mai eficientă într-o situaţie ca aceasta decât forma de moralitate complicată, intelectuală. În fiecare dictatură, un număr mare de intelectuali iau parte la crimele guvernului'', subliniază Müller.

Întrebată ce rol joacă obiectele în experienţele oamenilor şi în modul în care aceştia îşi definesc existenţa, Müller este de părere că dincolo de scris, obiectele fizice joacă un rol foarte important în viaţă iar noi ne definim prin obiecte. ''Când facem distincţii între bogaţi şi săraci, bogaţii sunt cei care au chiar prea multe obiecte. Avem aceste categorii, care sunt bazate pe obiecte. În final, statutul nostru este definit prin ceea ce avem'', spune ea.

În lagăr nu ai nimic şi ai fost renegat ca persoană din cauza întregii structuri militarizate. ''Nu există nimic decât ordine. În acest context, obiectele personale devin foarte valoroase, cum ar fi eşarfa de mătase pe care Leo a adus-o de acasă. Ne definim întotdeauna prin obiecte, dar atunci când le avem, este atât de evident că nu ne gândim la aceasta'', afirmă scriitoarea. Şi refugiaţii şi persoanele care trebuie să fugă se trezesc brusc că nu mai au nimic. ''Când totul le este luat sau trebuie să lase totul în urmă, de abia atunci observă cu adevărat că nu mai au nimic', spune Müller.

Ce speră ca cititorii să primească din cartea ei şi care să se poată aplica la lumea de azi? Müller spune că atunci când trăieşti într-o dictatură te întrebi întotdeauna cum ai ajuns aici. ''Cum se face că toţi se tem atât de mult? Având acest lucru în minte, am citit o mulţime de cărţi de literatură şi non-ficţiune pentru că am vrut să ştiu cum funcţionează. Speranţa mea este că dacă ai citit cartea mea vei afla ceva despre cum funcţionează dictatura. Trăind într-o democraţie nu poţi înţelege acest lucru'', conchide laureata Premiului Nobel.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură