Harghita: Un cioban, ucis de urs şi altul grav rănit. Începe din nou psihoza?

În zona de nord a judeţului Harghita, doi ciobani au fost atacaţi de un urs duminică seară. Unul dintre cei doi a reuşit să se salveze, iar al doilea a fost găsit mort de echipele de poliţişti, jandarmi şi silvicultori. Autorităţile locale fac demersuri pentru a identifica ursul.

Când au fost atacaţi de urs, cei doi ciobani se aflau cu oile la păscut la aproximativ doi kilometri de comuna Bilbor.

În urma atacului ursului, cel mai tânăr dintre ciobani, rănit grav la abdomen şi la braţul stâng, a fugit către comună, unde a dat alarma, relevă Agerpres.

Bărbatul a fost transportat de urgenţă la Spitalul municipal din Topliţa, unde a fost dus imediat în sala de operaţii, întrucât avea mai multe plăgi în zona abdomenului şi o fractură la antebraţul stâng.

Aflat în prezent într-o starea stabilă, ciobanul a precizat că înainte să reuşească să fugă l-a văzut pe colegul său cu sânge pe faţă, aflat în stare gravă.

Echipele de poliţişti, jandarmi şi silvicultori pornite în căutarea celui de-al doilea cioban l-au găsit luni cu capul zdrobit. Victima ursului a fost transportată la morgă, pentru efectuarea necropsiei.

Autorităţile au solicitat de la Ministerul Mediului o autorizaţie de împuşcare a ursului, dar mai întâi trebuie identificat exemplarul care a atacat cei doi ciobani, a precizat prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei.

În vara anului 2012 s-a declanşat o adevărată psihoză în mai multe judeţe, după numeroasele atacuri ale urşilor care au avut loc în mai multe localităţi rurale.

Studiu: Câţi dintre români se tem de urşi şi ce măsuri propun

Ursul brun, întâlnit în pădurile din România, constituie un motiv de îngrijorare pentru doar 6% din români, iar 78% din ei au cerut protejarea speciei şi interzicerea vânării acesteia, conform unui studiu realizat de WWF-România.

Aproape 25% din respondenţi sunt de părere că în România sunt mai mult de 1.000 de exemplare de urşi, în condiţiile în care nu există o statistică oficială referitore la populaţia de urşi. Din studiu a mai rezultat că 76% din români cred că ursul brun este o valoare naţională.

Majoritatea românilor sunt tot mai îngrijoraţi de starea mediului înconjurător şi sunt interesaţi de activităţile desfăşurate de organizaţiile de protecţie a mediului. Ei sunt de părere că poluarea şi defrişarea pădurilor sunt principalele probleme de mediu, precum şi inundaţiile.

Aproape 60% din români sunt împotriva poluării aerului, solului, pădurilor şi apei. Oamenii mai sunt afectaţi de gunoaie, deşeuri, precum şi de ignoranţa sau indiferenţa autorităţilor şi a oamenilor.

Efectul atacurilor urşilor: Ce cere Ministerul Mediului de la gestionarii fondurilor de vânătoare

După multiplele cazuri din 2012 de atacuri ale urşilor asupra oamenilor şi gospodăriilor din judeţul Dâmboviţa şi nu numai, pentru gestionarea mai eficientă a populaţiei de urşi, Ministerul Mediului a anunţat că va introduce noi clauze în contractul-cadru cu gestionarii fondurilor de vânătoare, printre care obligativitatea sesizării autorităţilor privind animalele cu comportament deviant şi interzicerea vânătorii la nadă.

Pentru a discuta modificarea contractului cadru, în vederea gestionării eficiente a populaţiei de urşi, secretarul de stat din ministerul Mediului şi Pădurilor Mugur Cozmanciuc a avut marţi o întrevedere cu gestionarii fondurilor de vânătoare, relevă un comunicat al Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP).

Ca urmare, în urma întâlnirii cu gestionarii, s-a convenit modificarea contractului cadru prin introducerea de clauze, cu riscul rezilierii dacă acestea nu sunt respectate.

Iată ce clauze se numără printre acestea: interzicerea distribuirii de hrană sub formă de deşeuri de origine animală sau dulciuri, interzicerea distribuirii de hrană de orice natură la mai puţin de doi kilometri de cea mai apropiată localitate sau la mai puţin de 200 de metri de observatoare şi interzicerea vânătorii la nadă, respectiv a administrării de hrană pentru ademenirea vânatului.

Specialiştii au sărit în apărarea urşilor

Mai mulţi specialişti în domeniu, silvicultori, vânători sau membri ai organizaţiilor de mediu, au comentat atacurile din vara anului 2012 ale urşilor, coborârea acestora din sălbăticia habitatului lor fiind un fenomen care i-a băgat în sperieţi pe români.

Concluzia specialiştilor, ilustrată mai ales de publicaţiile locale “Jurnalul de Argeş” şi “Bună ziua Braşov” a fost clară: apropierea urşilor de sate nu este un fenomen neobişnuit, iar seceta nu are nicio legătură cu ultimele evenimente.

Mitică Georgescu, fost şef al vânătorii pe vremea lui Ceauşescu, a vorbit cu ziariştii de la “Jurnalul de Argeş”, fiind de părere că fenomenul se repetă în fiecare toamnă deoarece animalele coboară în livezile cu pruni, pentru a-şi asigura necesarul de rezerve energetice pentru hibernare.

„În zona Domneşti, unde se făceau vânătorile pe timpul lui Ceauşescu, aşa ceva este un fenomen obişnuit. Nu ştiu ce legătură au atacurile urşilor cu seceta, cum s-a spus în ultima vreme, că ar exista o legătură între cele două fenomene. Se exagerează. Într-adevăr, s-au înmulţit contactele între oameni şi urşi. Ceea ce a rămas inexplicabil a fost cazul ursului despre care s-a spus că a omorât un om în Dâmboviţa. După părerea mea, acest urs era nevinovat. După ce a fost împuşcat, nu s-au găsit sub unghiile lui resturi de ţesuturi umane. Ca să se găsească un pretext pentru împuşcarea lui, s-a spus că ursul a fost turbat. Dacă ar fi fost turbat, ar fi trebuit să apară în zonă şi alte animale turbate”, a mai spus inginerul Georgescu, cel care, în cei peste 50 de ani de vânătoare, a avut numeroase întâlniri cu urşii. „Ursul nu e agresiv, în general. Ursoaica cu pui atacă sau ursul care este deranjat în timp ce se hrăneşte cu carne”, a mai adăugat Georgescu, care sfătuieşte oamenii ca atunci când călătoresc prin zone unde vieţuiesc urşi să meargă prin pădure făcând zgomot, pentru că ursul se retrage din calea omului.

Filip Georgescu, fost şef la Regia Naţională a Pădurilor Argeş, crede că există două explicaţii ale acestui fenomen.

„În primul rând, am tăiat aproape 4 milioane de hectare de păduri, am golit munţii şi am distrus ecosistemul urşilor. Nu mai avem fag, al cărui fruct, jirul, constituie o sursă de hrană pentru urşi. Nu mai avem stejar şi conifere. Le-am braconat hrana, fiindcă urşii se hrănesc şi cu animale sălbatice şi, nemaiavând hrană, atacă la drumul mare. În al doilea rând comitem o mare greşeală învăţându-i pe urşi la mâncare. Adică îi concentrăm în diferite zone, ca să vină vânătorii străini să îi împuşte, iar noi să ne luăm astfel nişte bănuţi”.

Părerea este împărtăşită şi de Gogu Davidescu, fost şef al Direcţiei Silvice Argeş: „Omul, în condiţii normale, nu se poate întâlni cu ursul, care se fereşte, nu stă în calea omului. Există foarte multe imagini cu urşi cărora unii turişti inconştienţi le dau din mână să mănânce şi nu păţesc nimic. Atacurile urşilor sunt provocate de om. Nu este ursul de vină”.

La rândul său, dr. Ovidiu Ionescu, prodecan al Facultăţii de Silvicultură din Braşov, a explicat pentru “Bună ziua Braşov” că suprapopularea urşilor e o falsă problemă, principala cauză a atacurilor asupra oamenilor fiind extinderea fâneţelor şi locurilor de păşunat în arealul sălbatic.

"Habitatele naturale ale României pot susţine undeva la 4.000 de urşi, ori noi avem acum între 5.800 şi 6.200 de urşi. În pădure e o mare concurenţă pentru hrană între animalele sălbatice, cele domestice şi om. În aceste condiţii, o parte dintre urşi coboară spre livezi pentru a consuma acea hrană suplimentară de care au nevoie înainte de a intra în hibernare. Din când în când, mai simt nevoia şi de proteine, iar atunci atacă şi animalele domestice" a spus Ionescu.