"Haideţi să fim foarte atenţi, ne-a trecut glonţul pe la ureche". Ce spune şeful Consiliului Fiscal despre buget şi situaţia economică a ţării

Preşedinte al Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu a vorbit, într-o intervenţie la Digi24, despre situaţia economică în care se găseşte România şi bugetul pe 2025 proaspăt adoptat de Parlament.

Jurnalistă: Ştiu că aţi făcut o analiză pe acest proiect de buget. Care consideraţi că sunt cele mai periculoase lucruri, să zic aşa, sau unde sunt vulnerabilităţile?

Daniel Dăianu: Opinia noastră... Vreau să precizez un aspect: opinia noastră nu dă note. Nota poate să fie în interpretarea celor care citesc opinia şi văd, să spunem, trăsături pozitive şi carenţe ale unui buget public. În mod tradiţional, la noi, veniturile au fost supraestimate şi unele cheltuieli subevaluate. De aceea a rezultat o diferenţă, uneori substanţială, între ţinta de deficit a unui guvern şi ceea ce Consiliul Fiscal a spus că este probabil să se întâmple cu execuţia bugetului într-un an. În ultimii 2-3 ani, această diferenţă a fost foarte mare.

În 2022 am avut o inflaţie surpriză care a permis guvernului să aibă venituri bugetare considerabil superioare, însă acele venituri nu au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar. Deci ele erau, într-un fel, înşelătoare în ceea ce priveşte un proces de consolidare fiscală.

Acum, revenind la acest an, noi, din motive prudenţiale – este o regulă – nu poţi să iei în calcul, în judecarea unui buget, draftul unui buget, venituri ipotetice rezultate dintr-o ameliorare a colectării taxelor şi impozitelor. De aici, noi am spus că un 0,5% din produsul intern brut nu putem să îl avem în vedere în prognoza noastră, tot astfel cum am văzut o subestimare a unor cheltuieli bugetare. De aici, o diferenţă de 0,7% între ţinta urmărită de guvern şi ceea ce noi vedem ca fiind mai realist.

Jurnalistă: Cifra mai realistă, domnule Dăianu, de ianuarie, ar fi 7,7%.

Daniel Dăianu: Păi, am şi spus în opinia noastră. Însă, totodată, ceea ce nu se discută în spaţiul public şi trebuie să avem în vedere este că, de fapt, corecţia macroeconomică – alias corecţia deficitului bugetar – este de la mai mult de 9% din produsul intern brut, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor, pentru că în 2024, pornind de la 1 septembrie, a avut loc recalcularea pensiilor în sensul banilor mai mulţi pe care i-au primit pensionarii.

Deci, corecţia este foarte mare în 2025. Nu trebuie să subestimăm acest efort. Totodată, este de spus că a existat îndrăzneala politică pentru a adopta pachetul de măsuri la finalul lui decembrie. Dacă nu s-ar fi adoptat acel pachet de măsuri, deficitul ar fi explodat în 2025. Ceea ce cred este că noi am fost puşi într-o perspectivă negativă de către două agenţii de rating, dar, dacă nu ar fi fost adoptat acel pachet de măsuri, acea perspectivă negativă ar fi putut să se metamorfozeze într-o retrogradare a riscului suveran al României.

Jurnalistă: Deci, fără pachetul de măsuri, ajungeam la categoria nerecomandată investitorilor, ca să o traducem.

Daniel Dăianu: Da, eu cred că era o chestiune de scurt timp până ca România să fie retrogradată.

Jurnalistă: Acum, cât de departe suntem de acest scenariu?

Daniel Dăianu: Eu zic că am depăşit acest pericol, dar nu în totalitate. Şi de ce fac această afirmaţie? Fiindcă ajustarea necesară pentru ca deficitul bugetar al României să ajungă la 3%, chiar sub 3% din PIB, este dificilă, mai ales că există presiuni mari venite şi din mediul internaţional să fie mărite cheltuielile pentru apărare.

Putem să asistăm şi la alte şocuri adverse care izvorăsc din războiul comercial care a fost declanşat în spaţiul internaţional. Deci, ar trebui să urmărim un deficit mai mic de 3% din PIB. Această distanţă de la 9 şi ceva – pentru că impactul pe tot anul al recalculării ar fi dus deficitul la peste 9% în mod substanţial – la 3% este foarte mare. Şi aici găsim rădăcina pentru care Comisia a fost de acord ca ajustarea să se facă pe şapte ani, o perioadă relativ lungă.

Jurnalistă: Se poate pe şapte ani? Chiar asta voiam să vă întreb.

Daniel Dăianu: Este, relativ, o luptă a noastră – şi între noi, şi cu toţi ceilalţi care trebuie să ajute finanţarea internaţională a României şi chiar şi finanţarea internă, pentru că bugetul este finanţat nu numai de investitori străini care cumpără obligaţiunile suverane ale României, ci şi de populaţia României care cumpără obligaţiuni.

Dacă se pierde încrederea în capacitatea statului de a-şi onora aceste obligaţii de plată, putem asista la o fugă de leu. Aşa ceva trebuie evitat. Această luptă va dura. Ea nu se va desfăşura numai pe parcursul unui an sau doi ani. Şi este nevoie de măsuri – dumneavoastră aţi precizat unele dintre ele –, dar şi suplimentare.

Trebuie să colectăm mult mai bine, trebuie să avem venituri fiscale net superioare celor de acum, care se situează în jur de 27% din produsul intern brut. Trebuie să avem şi o restructurare. Se vorbeşte despre un stat mai eficient. Este adevărat.

Jurnalistă: Şi ce înseamnă măsurile suplimentare, domnule Dăianu? Spuneaţi că am scăpat de pericolul retrogradării. Scăpăm de pericolul creşterii taxelor anul acesta?

Daniel Dăianu: Nu am spus că... Haideţi să fim foarte atenţi, ne-a trecut glonţul pe la ureche!

Jurnalistă: Pericolul creşterii taxelor – acolo, cum stăm?

Daniel Dăianu: Gloanţele zburdă între pieţele financiare! Există şi această posibilitate. Chiar ministrul de Finanţe a anunţat că se va umbla la regimul fiscal şi este posibil să fie anunţate unele măsuri. Eu nu vreau să anticipez, pentru că nu e treaba Consiliului Fiscal să facă aşa ceva. Este posibil. Ai nevoie de venituri fiscale superioare. De dorit este să ai o colectare ireproşabilă. Adică venituri fiscale superioare să rezulte, în principal, dintr-o colectare mult mai bună.

Jurnalistă: Anul acesta să fie modificarea?

Daniel Dăianu: A fost anunţat că nu. Măsurile, dacă vor fi adoptate, nu vor fi în acest an – s-a anunţat. Construcţia acestui buget este anunţată deja.

Jurnalistă: Aşa e, domnule Dăianu, dar n-ar fi prima dată...

Daniel Dăianu: Eu vorbesc despre ceea ce este anunţat şi ceea ce rezultă din angajamentele statului român. România nu se poate transforma într-un alpinist peste noapte! Va fi foarte dificil şi, în plus, ceea ce preocupă pe toată lumea este că vedem un mediu internaţional tot mai impredictibil.