Guvernul francez se prăbuşeşte la votul de încredere. Macron, silit să găsească un nou premier

Parlamentarii au doborât luni guvernul Franţei printr-un vot de încredere, o nouă criză pentru a doua economie a Europei, care îl obligă pe preşedintele Emmanuel Macron să caute al patrulea prim-ministru în 12 luni, relatează AP News.

Premierul Francois Bayrou a fost înlăturat printr-un vot covârşitor de 364 la 194 împotriva sa. Bayrou a plătit preţul pentru ceea ce părea a fi o eroare politică uluitoare, mizând pe faptul că parlamentarii îi vor susţine viziunea că Franţa trebuie să reducă drastic cheltuielile publice pentru a-şi ţine datoriile sub control. În schimb, aceştia au profitat de votul convocat chiar de Bayrou pentru a se uni împotriva centristului de 74 de ani, numit de Macron în decembrie anul trecut.

Sfârşitul guvernului minoritar, de scurtă durată, al lui Bayrou — obligat acum constituţional să-şi prezinte demisia după mai puţin de nouă luni la putere — anunţă o nouă perioadă de incertitudine şi un risc de blocaj legislativ prelungit pentru Franţa, care se confruntă cu provocări urgente, inclusiv dificultăţi bugetare şi, pe plan internaţional, războaiele din Ucraina şi Gaza şi schimbările de priorităţi ale preşedintelui american Donald Trump.

Căutarea unui înlocuitor

Deşi Macron a avut la dispoziţie două săptămâni pentru a se pregăti de prăbuşirea guvernului, după ce Bayrou a anunţat în august că va cere un vot de încredere pentru planurile sale bugetare nepopulare, nu a apărut niciun favorit clar pentru succesiune.

După plecarea lui Gabriel Attal din funcţia de prim-ministru în septembrie 2024, urmată de demiterea fostului negociator Brexit Michel Barnier de către parlament în decembrie şi acum de căderea lui Bayrou, Macron caută din nou un înlocuitor care să poată construi consens în camera inferioară a parlamentului, dominată de opozanţi ai liderului francez.

Biroul lui Macron a anunţat că va accepta marţi demisia guvernului Bayrou şi va numi un nou prim-ministru „în zilele următoare”.

Ca preşedinte, Macron va continua să deţină puteri considerabile asupra politicii externe şi a afacerilor europene şi să rămână comandantul suprem al armatei dotate cu arme nucleare. Însă, pe plan intern, ambiţiile preşedintelui de 47 de ani se confruntă tot mai mult cu ruinarea.

Rădăcina ultimei prăbuşiri guvernamentale a fost decizia şocantă a lui Macron de a dizolva Adunarea Naţională în iunie 2024, declanşând alegeri legislative despre care liderul francez spera că vor întări alianţa sa centristă pro-europeană. Dar pariul a eşuat, producând o legislatură fragmentată, fără un bloc politic dominant pentru prima dată în republica modernă a Franţei.

Lipsit de o majoritate funcţională, guvernele sale minoritare au trecut de atunci din criză în criză, supravieţuind la voia blocurilor politice adverse din stânga şi extrema dreaptă, care nu au suficiente locuri pentru a guverna singure, dar care, atunci când se unesc, pot răsturna alegerile lui Macron.

Pariul lui Bayrou

Bayrou a recunoscut în ultimul său discurs ca prim-ministru în faţa Adunării Naţionale că a-şi pune soarta la bătaie era riscant. Dar a spus că criza datoriilor Franţei l-a constrâns să caute sprijin legislativ pentru remedii, în faţa a ceea ce a numit „o hemoragie tăcută, subterană, invizibilă şi insuportabilă” a împrumuturilor publice excesive.

„Cel mai mare risc era să nu îţi asumi niciunul, să laşi lucrurile să continue fără să schimbi nimic, să faci politică la fel ca înainte. Supunerea faţă de datorie este ca supunerea prin forţă militară. Fie că suntem dominaţi de arme, fie că suntem dominaţi de creditori, din cauza unei datorii care ne copleşeşte — în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a spus el.

La sfârşitul primului trimestru al anului 2025, datoria publică a Franţei se ridica la 3,346 trilioane de euro, adică 114% din produsul intern brut. Serviciul datoriei rămâne un element bugetar major, reprezentând aproximativ 7% din cheltuielile statului.

Le Pen vrea noi alegeri

Adunarea Naţională, cu cele 577 de locuri, şi-a întrerupt vacanţa de vară pentru a se reuni într-o sesiune extraordinară de dramă politică. Oponenţii lui Macron au încercat să profite de criză pentru a presa pentru noi alegeri legislative, pentru plecarea lui Macron sau pentru a obţine funcţii în viitorul guvern.

Lidera de extremă dreaptă Marine Le Pen a cerut ca Macron să dizolve din nou Adunarea Naţională, părând încrezătoare că partidul său, Rassemblement National (RN / Adunarea Naţională), şi aliaţii acestuia ar câştiga o majoritate într-un alt scrutin legislativ anticipat, poziţionându-se astfel pentru a forma un nou guvern.

„O ţară mare precum Franţa nu poate trăi cu un guvern de hârtie, mai ales într-o lume tulburată şi periculoasă”, a spus ea.

Probleme presante

Într-o ultimă încercare de a-şi salva funcţia înainte de vot, Bayrou a avertizat că Franţa îşi riscă viitorul şi influenţa acumulând trilioane în datorii, pledând pentru austeritate.

Înlocuitorul ales de Macron va opera în acelaşi mediu precar şi se va confrunta cu aceleaşi probleme bugetare presante. Conform sistemului politic francez, prim-ministrul este numit de preşedinte, răspunde în faţa parlamentului şi este responsabil de implementarea politicilor interne, în special a măsurilor economice. Macron însuşi a promis că va rămâne în funcţie până la finalul mandatului său, în 2027, dar riscă să devină o „rată şchioapă” pe plan intern dacă paralizia politică va continua.

Argumentând pentru reduceri drastice menite să repare finanţele publice, Bayrou propusese tăieri de 44 de miliarde de euro în cheltuieli în 2026, după ce deficitul Franţei a ajuns la 5,8% din PIB anul trecut, mult peste ţinta oficială a UE de 3%.

„Aveţi puterea de a răsturna guvernul, dar nu aveţi puterea de a şterge realitatea. Realitatea va rămâne inexorabilă. Cheltuielile vor continua să crească, iar povara datoriei — deja insuportabilă — va deveni mai grea şi mai costisitoare”, le-a spus Bayrou parlamentarilor.