Guido Westerwelle: UE are nevoie de austeritate şi de reformă, nu de cheltuieli (FT)

UE trebuie să respingă vechile tipare de împrumut şi să îmbrăţişeze reforma, scrie Guido Westerwelle, ministrul de externe al Germaniei, într-un editorial apărut în paginile cotidianului britanic Financial Times.

În urma alegerilor din Italia, unele persoane, scrie Westerwelle, au început să vehiculeze o teorie veche: nu problemele interne sunt responsabile pentru acest rezultat al alegerilor, ci o politică de austeritate unilaterală impusă din exterior. Acest 'curs al austerităţii', susţin ei, a fost în prezent respins, iar creşterea economică poate fi obţinută cu uşurinţă prin intermediul programelor de cheltuieli finanţate prin împrumuturi.

O asemenea argumentare este greşită însă din două motive, explică oficialul german. În primul rând, ţările eurozonei cele mai afectate de criză au, în pofida greutăţilor, guverne care promovează politici sănătoase de stabilitate. Acest lucru este valabil pentru Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia, iar Ciprul a anunţat, de asemenea, reforme structurale. În Italia, chiar şi Silvio Berlusconi a sprijinit reformele lui Mario Monti, deşi târziu şi cu jumătate de gură.

În al doilea rând, ideea că trebuie să existe o alegere între austeritate şi creştere economică poate funcţiona ca slogan politic, însă nu descrie alternative reale. Oricine pretinde că austeritatea şi creşterea economică sunt iremediabil opuse, susţine, de asemenea, că această creştere economică poate fi obţinută doar prin noi împrumuturi. Ştim însă de mult că cheltuielile de stat pe bază de împrumut nu oferă o bază pentru o ascensiune durabilă. În plus, dacă împrumuturile continuă să crească, momentul adevărului va sosi mai devreme sau mai târziu - atunci când pieţele, în calitate de creditori, îşi pierd încrederea în sustenabilitatea datoriei. La urma urmei, nu este nimic mai rău pentru un stat decât să ajungă dependent de pieţele financiare, explică Westerwelle.

Acest an ar putea fi cel mai dificil an de criză pentru Europa. E adevărat că reformele dau primele semne de succes. Există o nouă încredere în pieţe, iar deficitele bugetare şi dezechilibrele din zona euro se diminuează. Este însă nevoie de timp ca aceste semnale care prevăd o ascensiune să fie resimţite în economia reală. Zona euro este în continuare blocată în recesiune, iar în unele ţări şomajul în rândul tinerilor a crescut la niveluri intolerabile.

De fapt, scrie oficialul german, Europa se confruntă cu o alegere: fie continuă combinaţia echilibrată între solidaritate, creştere economică (prin sporirea competitivităţii) şi consolidarea bugetului, fie se întoarce la vechile politici de îndatorare care au eşuat.

Acest lucru ar fi fatal, avertizează Westerwelle, deoarece există în mod incontestabil o legătură între o politică financiară solidă, creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. În ziua de azi, cele mai înalte niveluri a şomajului sunt înregistrate în acele ţări în care s-a acordat insuficientă atenţie normelor de soliditate - deoarece nimeni nu investea acolo. Prin urmare, orice ţară care va cădea înapoi în vechile tipare de împrumut nu va face altceva decât să cimenteze şomajul pentru ani şi decenii de acum încolo.

Urmărirea permanentă a reformelor este necesară în întreaga Europă, şi desigur, imperativul nu se opreşte la frontierele Germaniei. 'Am fost şi suntem într-o situaţie mai bună decât mulţi dintre partenerii noştri europeni, deoarece ne-am angajat destul de devreme în reformele dificile şi dureroase şi pentru că am iniţiat consolidarea fiscală la începutul anului 2010. Astfel, Germania ar fi căzut pradă vârtejului psihologic al crizei datoriilor', susţine Westerwelle.

Cu toate acestea, ar fi o greşeală să credem că Germania nu are nevoie de reforme, subliniază oficialul german. Trebuie să ne amintim că Germania a fost considerată 'bolnavul Europei' cu doar 10 ani în urmă. Acesta este motivul pentru care guvernul german lucrează pentru a avea finanţe publice sănătoase, inclusiv un buget federal fără deficit în 2014. De asemenea, autorităţile germane se străduiesc să îmbunătăţească competitivitatea, consolidând cererea internă şi atrăgând tineri europeni calificaţi pe piaţa muncii.