Greenpeace: 21 din cele 31 de termocentrale pe cărbune ale României funcţionează ilegal

Greenpeace România a lansat raportul “Starea termocentralelor pe cărbune din România în 2016”, o analiză a situaţiei termocentralelor ce folosesc cărbunele drept combustibil, vizând viabilitatea acestui sector pe termen mediu şi lung din punct de vedere al conformării cu limitele de emisii de poluanţi în aer. Potrivit Greenpeace, în prezent, din cele 31 de grupuri energetice pe cărbune existente în România, 21 de grupuri funcţionează ilegal.

Raportul analizează legalitatea funcţionării şi conformarea cu standardele de emisii ale instalaţiilor în funcţie de prevederile autorizaţiilor integrate de mediu, ale rapoartelor de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi la coş pentru trimestrul IV 2015 şi trimestrul I 2016, precum şi a debitelor masice anuale de poluanţi pentru anul 2015, se arată în comunicatul de presă remis de Greenpeace Epoch Times.

Cunoscuta organizaţie de mediu reaminteşte că, pentru termocentralele pe cărbune, 2015 a reprezentat sfârşitul unei perioade de opt-nouă ani în care acestea trebuiau să realizeze investiţii pentru reducerea poluării aerului şi conformarea cu standardele europene de emisii. O parte dintre termocentrale au realizat investiţii pentru reducerea emisiilor unor poluanţi. Unele termocentrale s-au închis pentru că nu au reuşit să reducă poluarea, în timp ce altele au continuat să funcţioneze, dintre acestea o bună parte fără a respecta standardele de emisii şi în unele cazuri fără autorizaţii integrate de mediu valabile. Practic, este vorba de un impact ridicat asupra sănătăţii populaţiei, ce la nivelul anului 2009 era cuantificat la 6,4 miliarde de euro anual.

În ultimii ani, termocentralele din România au avut emisii la coş cu depăşiri chiar de peste zece ori ale standardelor aplicabile în UE. Astfel, sunt cazuri precum cele ale termocentralelor Oradea, Mintia, Drobeta, Iaşi, Paroşeni, care nu au redus emisiile şi funcţionează ilegal. Există, de asemenea, exemplele unor termocentrale (Mintia, Turceni), cărora Garda de Mediu le-a suspendat activitatea dar acestea continuă să funcţioneze, profitând de inexistenţa unui sistem sancţionator care să descurajeze menţinerea unui nivel ridicat de emisii ale termocentralelor“, susţine Cătălina Rădulescu, avocat, autoarea acestui studiu.

Dintre cele 31 de grupuri energetice pe cărbune ale României, distribuite în 11 termocentrale, doar 2 termocentrale funcţionează legal conform rapoartelor de monitorizare a emisiilor şi documentaţiei comunicate: Işalniţa şi Rovinari. Termocentrala Turceni funcţionează legal cu trei grupuri energetice, alte două neavând autorizaţie integrată de mediu, fără care funcţionarea este interzisă.

Este deosebit de grav ca o unitate industrială să funcţioneze fără reglementare în privinţa poluării produse. Este de asemenea foarte grav că un operator industrial poate să înlăture efectele unei sancţiuni aplicate de Garda de Mediu prin simpla atacare în instanţă a acesteia, echivalând practic încălcarea dreptului de mediu cu o contravenţie oarecare de circulaţie rutieră. În aceste condiţii, angajamentele climatice ale României în contextul COP21, contribuţia ţării noastre la limitarea creşterii temperaturii globale sub 1,5 grade Celsius şi tranziţia către o economie cu zero emisii de carbon par a fi obiective foarte distante. Prin acest studiu, tragem un semnal de alarmă în ceea ce priveşte impactul acestor termocentrale asupra sănătăţii, asupra vieţii comunităţilor afectate de activitatea termocentralelor şi a minelor de cărbune, şi asupra climei şi mediului înconjurător. Este important să subliniem că reducerea emisiilor de poluanţi în aer la nivelul legal - ceea ce în multe cazuri nu s-a întâmplat - nu înseamnă că termocentralele pe cărbune ajung să nu mai aibă un impact asupra sănătăţii şi mediului; practic, încadrarea în normele de emisii nu înseamnă că nu există poluare. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu trebuie să dispună urgent suspendarea activităţii grupurilor energetice ce nu au autorizaţia integrată de mediu şi/sau nu respectă normele de poluare. De asemenea, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor trebuie să aducă îmbunătăţiri legislaţiei ce reglementează emisiile industriale pentru a asigura un grad ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a factorilor de mediu, declară, la rândul său, Ionuţ Apostol, director de campanii la Greenpeace România.

Având în vedere concluziile acestui studiu, Greenpeace îşi propune să iniţieze un dialog cu factorii de decizie care trebuie să pregătească pachetul de soluţii pentru dezvoltare alternativă în zonele dependente de această industrie aflată în ultimul său deceniu de funcţionare – asigurând astfel dezvoltarea post-cărbune a unor zone monoindustriale, cât şi dezvoltarea unui sistem energetic românesc orientat către soluţii nepoluante, de viitor