Grecia: Un sistem de sănătate în descompunere

După şase ani de recesiune, numărul de pacienţi neasiguraţi este estimat în Grecia la trei milioane, adică peste un sfert din populaţia acestei ţări, notează cotidianul La Libre Belgique.

Kostas (care a împlinit 60 de ani) apasă insistent pe clanţa uşii de la intrarea centrului de sănătate publică 'Eopy' din Aghios Dimitrios, o suburbie populară a Atenei. Efort zadarnic: uşa nu se deschide. Pensionarul se întoarce spre medicii şi voluntarii care asigură, chiar pe trotuar, o infirmerie improvizată: 'E închis şi va rămâne închis timp de o lună'. Kostas se nelinişteşte: 'Cine îmi va prescrie medicamentele?'. Giorgos Georginis, medic ortoped, vine şi îl consolează. În spatele unui paravan, îl consultă la plămâni şi îi prescrie medicamente pentru tensiune.

Popi, care asigură permanenţa, preia controlul. Ea va înainta o cerere către unul dintre cele 40 de 'dispensare populare de solidaritate', care şi-au deschis uşile în toată ţara cu ajutorul unor voluntari, pentru a încerca să găsească medicamentele necesare şi, imediat cum le va avea, va anunţa pacientul să vină să le ridice. La rândul ei, pentru a-l linişti pe Kostas, îi ia tensiunea şi îi verifică glicemia.

Popi oftează: 'De sâmbătă au venit 40 de persoane. Ne ocupăm de cazurile de urgenţă. Însă aceasta nu poate dura o lună întreagă...' Cu toate acestea, potrivit ministrului sănătăţii, Adonis Georgiadis, cele circa 500 de centre de îngrijiri medicale din Grecia vor rămâne închise pentru o lună, 'timpul necesar pentru a reorganiza reţeaua naţională de sănătate a ţării'.

Medicii greci au ocupat toată săptămâna mai multe centre de sănătate, în semn de protest. Cel din Aghios Dimitrios este ultimul care a rezistat. 'Vă puteţi imagina aceasta în Belgia? Nu mai puţin de 5.500 de medici au fost disponibilizaţi într-o noapte şi, de la o zi la alta, toate centrele de protecţie socială au fost închise. Aşa ceva ar fi posibil la voi?', întreabă Giorgos Georginis.

'Eopy' este deja fructul unei reforme care a restructurat, în urmă cu doi ani, fostul sistem de securitate socială, faimosul IKA. Însă creditorii şi guvernul grec au considerat economiile şi rentabilitatea noului sistem ca fiind 'insuficiente', fapt care a determinat înfiinţarea Pedy, reţeaua naţională pentru îngrijiri de primă urgenţă.

Prin urmare, este mult mai uşor să lichidezi un sistem decât să creezi unul nou, constată La Libre Belgique. Ca dovadă, Andonis Georgiadis nu are prevăzut nimic pentru a umple acest vid la capitolul îngrijiri medicale, poate doar trimiterea bolnavilor spre spitale deja supraaglomerate, aflate în lipsă de efective şi adesea în pană în ceea ce priveşte cele mai elementare materiale medicale.

'Dacă ei vroiau doar să reformeze un sistem care nu era rentabil, de ce nu au făcut-o menţinându-l deschis? Procedeul demonstrează că sănătatea publică este lucrul de care ei se preocupă cel mai puţin, de care nu le pasă! Timpul de aşteptare pentru orice fel de consultaţie, nu vorbesc de urgenţe, este între 8 şi 10 ore', afirmă Georginis, subliniind că persoanele în vârstă sau salariaţii nu pot aştepta atât de mult. Aceştia 'fie ei se îndreaptă spre sistemul privat şi plătesc, fie nu se tratează sau cer la farmacie ceva care să le poată atenua durerea. Sau, în cel mai bun caz, ei se duc la unul dintre dispensarele de solidaritate. Ce regres!', îşi exprimă Georginis marea dezamăgire.

Potrivit Lianiei Maili, preşedinta asociaţiei 'Medicii Lumii' din Grecia, regresul nu se opreşte aici: 'Mortalitatea infantilă a crescut cu 43%. Situaţia este extremă. Are loc pur şi simplu o destrămare a sistemului de sănătate. Există milioane de oameni excluşi din sistem, iar cei care beneficiază încă nu pot să acceadă la el, pentru că uşile sunt închise. Mai sunt şi cei, din ce în ce mai numeroşi, care au un loc de muncă şi un salariu, dar care nu pot să-şi plătească medicamentele. Situaţia este tragică', apreciază Maili.

De fapt, după şase ani de recesiune, numărul de persoane neasigurate din Grecia este estimat la 3 milioane, mai mult de un sfert din populaţia acestei ţări, fără a mai vorbi despre cei 28% de şomeri care, de multe ori, nu au niciun fel de drepturi.

Închiderea brutală a tuturor centrelor de protecţie socială aminteşte de închiderea, la fel de brutală, a televiziunii naţionale greceşti ERT, în iunie anul trecut. Însă, 'una este să spui că nu te mai uiţi la televizor şi alta este să zici că nu mai ai grijă de sănătatea ta', subliniază Eleni Hatzimichali, coordonatoare a mişcării 'Solidaritate pentru toţi', mişcare ce reuneşte toate iniţiativele de solidaritate din ţară.

'Solidaritate pentru toţi' a invitat recent în Grecia un grup de medici germani, care au mers prin ţară pentru a-şi face ei înşişi o idee despre situaţie. În raportul lor, ei au comparat situaţia persoanelor neasigurate din Grecia cu cea a pacienţilor din ţările în curs de reconstrucţie după un război. 'Diabeticii sunt supuşi unor operaţii de amputare ca urmare a lipsei de îngrijire, bolnavi de cancer sunt lăsaţi să moară, femei însărcinate nu se mai duc la controalele prenatale. Este inimaginabil', au constatat medicii germani.