"Greaua moştenire", un nou episod. Anca Dragu, lecţie tehnocrată pentru "detractorii" lui Cioloş

Deşi nu a făcut "absolut nimic" anul trecut, Guvernul Cioloş a reuşit să depăşească limita de 3% a deficitului - cam aşa sună acuzaţia făcută recent, la Antena 3, de premierul Grindeanu. În aceeaşi linie a tunat şi şeful său de partid. Realitatea este cu totul alta, a explicat fostul ministru tehnocrat de Finanţe.
Anca Dana Dragu, Ministrul Finanţelor Publice în Guvernul Cioloş
Anca Dana Dragu, Ministrul Finanţelor Publice în Guvernul Cioloş (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Guvernul Cioloş îşi asumă propriile decizii dar nu poate să-şi asume unele decizii iresponsabile ale unei majorităţi parlamentare care a acţionat populist într-un an electoral, a atras atenţia, pe pagina sa de Facebook, fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, într-o postare referitoare la deficitul bugetar din anul precedent.

"Datele oficiale publicate de Institutul European de statistică, Eurostat, confirmă rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul României în 2016, care a încheiat exerciţiul financiar cu un deficit de 3%, potrivit metodologiei europene de raportare (ESA), la limita pragului impus de regulile europene de prudenţialitate. Rezultatul bugetar prudent al României din 2016 este întărit de raportul oficial al ministerului Finanţelor Publice care ia în calcul cheltuielile realizate efectiv în cursul anului (metodologia ”cash”) şi care din această perspectivă consemnează un deficit de 2,41%, mai mic chiar decât ţinta asumată de 2,8%", scrie Anca Dragu.

Potrivit fostului ministru, atât din punct de vedere al metodologiei care ia în considerare cheltuielile realizate efectiv (cash) cât şi din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include şi cheltuielile angajate în decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstrează şi confirmă o politică prudentă şi responsabilă a guvernului de la acea vreme.

"Iar dacă din punct de vedere al metodologiei naţionale, folosită de altfel şi în raportările Fondului Monetar Internaţional, deficitul bugetar din 2016 a fost de 2,41%, mai mic decât cel asumat iniţial (2,8%), în cazul raportărilor după metodologia europeană există o mică diferenţă faţă de ţinta propusă de 2,95% ca urmare a angajării unor plăţi sociale de natură salarială stabilite de instanţele judecătoreşti sau legiferate în decursul anului", a precizat Anca Dragu.

Fostul ministru a subliniat că angajarea unor plăţi suplimentare faţă de politică Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate într-un an electoral, asupra cărora Guvernul a atras atenţia la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la această diferenţă între deficitul bugetar "cash" şi deficitul ESA.

Astfel, Anca Dragu a remarcat că diferenţa dintre deficitul "cash" şi deficitul ESA a avut în principal cauze independente de voinţa Guvernului din 2016, cum ar fi:

- Legea 85/2016 care a decis majorarea salariilor profesorilor cu 50% (abrogată în 2009) şi pentru acele persoane care nu au câştigat acest drept pe cale judecătorească. Impactul acestei măsuri legislative este de 3,2 miliarde de lei din care 900 milioane lei au fost plătite în 2016. Astfel, potrivit metodologiei ”cash”, în 2016 a rezultat o cheltuială de 900 milioane lei dar după regulile de raportare europeană, impactul total al măsurii de 3,2 miliarde lei este contabilizat în 2016.

- Despăgubirile pentru foştii proprietari deposedaţi abuziv de statul român au însumat 2,1 miliarde lei ca urmare a legilor aprobate în acest sens în 2013 şi 2014 şi care prevedeau înfiinţarea unui fond imobiliar care ar fi urmat să ofere posibilitatea despăgubirii acestor persoane prin astfel de active. Şi aceste sume au fost contabilizate în contul anului 2016.

- Despăgubirile pentru plata ”taxei auto”, în sumă de cca. 0,4 miliarde lei, ca urmare a deciziilor judecătoreşti, deşi se vor plăti efectiv în 2017, acestea au fost contabilizate potrivit metodologiei europene tot în 2016.

- Veniturile bugetare din luna ianuarie sunt raportate ca fiind aferente anului precedent, potrivit metodologiei europene. Astfel, căderea veniturilor din luna ianuarie 2017, cu 1,1 miliarde lei faţă de aceeaşi lună din anul trecut, este contabilizată în deficitul ESA din 2016.

"Aşadar, în mod surprinzător şi în ciuda unor afirmaţii publice, faptul că, potrivit regulilor europene de raportare, o parte din cheltuieli deşi nu au fost efectuate în 2016 au fost incluse în exerciţiul bugetar din anul trecut ”ajută” guvernul actual în sensul în care unele dintre aceste cheltuieli amintite mai sus nu vor mai fi consemnate oficial în acest an iar nerealizările la capitolul veniturilor bugetare din prima lună a anului din 2017 au fost consemnate în contul anului trecut", a afirmat Anca Dragu.

Prin urmare, fostul ministru a semnalat că diferenţa dintre deficitul "cash" şi deficitul ESA nu este nicidecum o "moştenire grea" din partea Guvernului din 2016 care a trebuit să consemneze în contabilitatea oficială europeană inclusiv cheltuieli angajate anul trecut şi care vor fi realizate în acest an, ci este în cele din urmă chiar în favoarea guvernului din 2017.

"Grav este însă că această diferenţă arată în acelaşi timp deosebirea dintre o guvernare responsabilă şi prudentă şi o majoritatea parlamentară care într-un an electoral a ignorat avertizările Guvernului şi a legiferat creşterea cheltuielilor bugetare chiar împotriva avizelor negative primite. Guvernul Cioloş îşi asumă propriile decizii dar nu poate să-şi asume unele decizii iresponsabile ale unei majorităţi parlamentare care a acţionat populist într-un an electoral. Iar, dacă un guvern responsabil şi prudent cu deficitul bugetar, constrâns de măsurile legislative populiste, a ajuns totuşi la limita de 3% din PIB, ne putem îngrijora în mod serios ce se poate întâmpla când aceeaşi majoritate parlamentară care a forţat acest rezultat are acum toate pârghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea", a notat Anca Dragu.

Şi chiar dacă nivelul deficitului bugetar poate fi interpretat ca o decizie politică, depăşirea sistematică a unui nivel de prudenţialitate prin măsuri populiste costă foarte scump, a continuat fostul ministru de Finanţe, avertizând că nivelul de îndatorare va creşte iar generaţiile viitoare vor plăti acest mod de gândire.

"Prin urmare, aici nici nu mai este vorba de ceea ce spune sau nu Comisia Europeană, prin instrumentele standard pe care le are la dispoziţie şi pe care le poate declanşa încă de la primele semne atunci când constată abateri sistematice de la normele europene de prudenţialitate. Aici este vorba despre responsabilitatea faţă de propria comunitate căreia îi amanetezi viitorul prin măsuri populiste, cu efecte pozitive pe termen scurt dar negative pe termen lung", a conchis Anca Dragu.