Iohannis, avertisment pentru Guvernul Grindeanu: Mai multă prudenţă şi mai puţin populism

Guvernul trebuie să dea dovadă de prudenţă în legătură cu diversele propuneri fiscale care sunt vehiculate în ultima vreme, mai ales dacă nu sunt temeinic fundamentate, fără un proiect coerent, fără garanţii clare în privinţa beneficiilor, precum şi a capacităţii administrative, a tras un semnal de alarmă, marţi, la sediul CCIR Business Center, şeful statului Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului "Preşedintele României în dialog cu mediul de afaceri."

Şeful statului s-a declarat profund convins că antreprenoriatul românesc se va consolida cu atât mai mult cu cât cooperarea cu investitorii străini va fi mai strânsă.

În acelaşi timp, Iohannis a respins "categoric tentativele populiste recente de a pune în opoziţie investiţiile străine faţă de capitalul românesc, companiile multinaţionale faţă de IMM-urile româneşti", pe care le-a catalogat drept "o mare eroare".

Preşedintele a atras, de asemenea, atenţia că salarizarea trebuie fără îndoială îmbunătăţită, însă soluţiile durabile trebuie căutate la nivelul performanţei economiei, în ritmul şi sustenabilitatea creşterii economice.

Vă prezentăm în continuare textul integral al alocuţiunii lui Iohannis:

"Sunt impresionat să văd atâta lume adunată, oameni care, fiecare dintre dumneavoastră, reprezentaţi o parte importantă din economia reală a României. Îmi face mare plăcere să fiu astăzi aici, în faţa dumneavoastră, şi vă spun din capul locului că am dorit să vă ascult şi să intru în dialog cu dumneavoastră, cu întreprinzătorii care îşi asumă riscuri, creează locuri de muncă, plătesc salarii, impozite şi explorează continuu noi şi noi oportunităţi economice, în beneficiul tuturor.

Doresc să vă spun direct şi deschis, de la bun început, că mediul de afaceri este, pentru mine, pilonul cheie al oricărui demers de construcţie naţională. De aceea am dorit să vă invit, în contextul proiectului de ţară pe care l-am iniţiat anul trecut, să reflectăm împreună la potenţialul economiei noastre, la ce ne dorim pentru România în viitor.

Mă bucur să avem aici, împreună, investitori străini şi întreprinzători români, companii mari şi întreprinderi mici şi mijlocii, cu speranţa că acest dialog va oferi tuturor mai multă încredere în forţa cooperării.

Resping categoric tentativele populiste recente de a pune în opoziţie investiţiile străine faţă de capitalul românesc, companiile multinaţionalele faţă de IMM-urile româneşti. Aşa ceva este o mare eroare.

Convingerea mea profundă este aceea că antreprenoriatul românesc se va consolida cu atât mai mult cu cât cooperarea cu investitorii străini va fi mai strânsă.

Avem însă nevoie de politici care să încurajeze integrarea în economia naţională a lanţurilor valorice de producţie. Producţia este cheia prosperităţii noastre, de aceea am dorit să intru în dialog cu oameni de afaceri care creează valoare adăugată în economia României.

Doamnelor şi domnilor,

Am privit cu atenţie anumite evoluţii economice, unele elocvente pentru trendul pozitiv actual, altele care însă ne avertizează asupra unor riscuri şi vulnerabilităţi.

România se bucură de rate de creştere record între ţările Uniunii Europene, avem 4,8% în 2016, însă, dincolo de latura cantitativă a acestor performanţe, latura calitativă trebuie deopotrivă urmărită, printr-o contribuţie mai consistentă din partea investiţiilor la creşterea PIB.

Anul trecut, investiţiile străine directe au atins un nivel record pentru perioada post-criză - circa 4,3 miliarde euro, ceea ce arată în continuare atractivitatea României pentru mediul investiţional extern, fiind, de asemenea, importantă şi calitatea acestor investiţii.

Totodată, exportul net a înregistrat o contribuţie negativă la creşterea PIB, deoarece avântul importurilor a fost sistematic peste cel al exporturilor, în principal pe seama bunurilor de consum, ceea ce a condus la adâncirea deficitelor comerciale, cu aproape 20% în 2016 şi cu circa 27% pe primele două luni din 2017, în comparaţie cu 2016.

Deşi ocuparea forţei de muncă s-a îmbunătăţit semnificativ, rata şomajului coborând undeva la 5,4%, şomajul în rândul tinerilor se menţine foarte ridicat, peste 20%, iar piaţa muncii resimte deja o anumită penurie în privinţa personalului calificat, ceea ce tinde să devină o problemă pentru mediul de afaceri, fapt ce impune soluţii coerente.

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de cifre şi performanţe curente, mediul de afaceri din România trebuie să privească spre o nouă treaptă de dezvoltare şi profesionalizare. Avem nevoie să avansăm rapid, dar şi solid, sustenabil. Trebuie să dăm frâu liber sectoarelor cu potenţial deosebit de adâncire a lanţurilor valorice productive, cum este industria auto, sectorul IT&C şi industriile creative, agricultura şi industria alimentară.

De exemplu, industria auto şi sectorul IT&C generează, în sens larg, aproape 20% din PIB. Mai buna integrare a acestora ar avea un potenţial imens în crearea de valoare adăugată în România. Acelaşi imens potenţial de integrare economică se manifestă pentru agricultură şi industria alimentară, sectoare în care România poate progresa rapid, prin valoare adăugată şi ca exportator competitiv.

Însă dumneavoastră ştiţi foarte bine că acumulările economice nu au adversar mai temut decât lipsa de predictibilitate şi încredere. De aceea avem nevoie de predictibilitate, de stabilitate economică şi de un climat favorabil mediului de afaceri.

Încrederea dintre Guvern şi mediul de afaceri, dintre stat şi economie, în general, nu se câştigă doar în anii electorali, ci mai degrabă după, prin politici economice coerente, sustenabile pe termen mai lung.

În acest sens, îndemn ferm la prudenţă în legătură cu diverse propuneri fiscale, care sunt vehiculate în ultima vreme, mai ales dacă nu sunt temeinic fundamentate, fără un proiect coerent, fără garanţii clare în privinţa beneficiilor, precum şi a capacităţii administrative.

Vorbind despre viziune şi competitivitate pe termen lung, probabil că cel mai important pas pe care trebuie să îl facem este dezvoltarea infrastructurii. Nici un sector nu poate performa în lipsa infrastructurii, indiferent prin ce mijloace am încerca să îl susţinem.

Constat cu îngrijorare că, din păcate, guvernările trec, dar problemele infrastructurii rămân, în ciuda faptului că nu banii lipsesc, nici cei naţionali, nici cei europeni.

Poate ar fi relevant, de exemplu, ca un important criteriu de performanţă al unei guvernări să fie tocmai absorbţia fondurilor europene şi implementarea proiectelor de investiţii, nu neapărat disputa despre cine creşte mai repede salariile bugetarilor.

Este evident că salarizarea trebuie îmbunătăţită, iar soluţiile durabile trebuie căutate la nivelul performanţei economiei, în ritmul şi sustenabilitatea creşterii economice.

Doamnelor şi domnilor,

Sunt convins că mediul de afaceri simte faptul că, în plan european şi chiar internaţional, suntem într-un moment de răscruce, în care revoluţia tehnologică şi cea digitală vor aşeza lumea pe cu totul alte baze, în alte cadre de referinţă, iar economiile naţionale pot face salturi inteligente în privinţa potenţialului lor economic.

De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie competenţele şi avantajele noastre competitive, capitalul intelectual de care avem nevoie pentru această "nouă economie", pentru care trebuie să ne pregătim.

Prin sistemul nostru educaţional, România trebuie să facă o opţiune serioasă, profundă, înspre competitivitate şi spirit antreprenorial. Îmi doresc ca tânăra generaţie să înveţe încă din şcoală virtuţile competiţiei şi ale liberei iniţiative. Numai aşa putem spera că vom înlătura prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii, dacă vom introduce şi şcoala în rigoarea competitivă a economiei de piaţă.

Parcursul nostru nu trebuie şi nu poate fi privit separat de contextul european actual, aflat el însuşi în plină nevoie de reafirmare. Atunci când s-a discutat despre o Uniune Europeană cu mai multe viteze, România s-a opus din principiu, fiind convinşi că proiectul european are nevoie mai mult decât oricând de forţa solidarităţii, nu de viteze sau unităţi de măsură diferite.

Eu am convingerea că locul meritoriu al României în Europa trebuie şi poate fi câştigat prin performanţe, credibilitate şi viziune, printr-un efort comun din partea politicienilor şi din partea tuturor celor care doresc modernizarea României. Cu acest obiectiv am iniţiat Proiectul de ţară, la care mediul de afaceri poate avea o contribuţie esenţială.

Doamnelor şi domnilor,

România are nevoie de politici economice responsabile şi echilibre sănătoase, care să consolideze stabilitatea macroeconomică, indispensabilă pentru dezvoltarea noastră. Despre imperativul unui parcurs economic responsabil am discutat pe rând, în calitate de Preşedinte al ţării, cu toate guvernele cu care m-am întâlnit până acum.

Doresc să vă asigur că voi pleda în continuare pentru predictibilitate şi responsabilitate economică, pentru un parteneriat social real, care să fie parteneriatul între generaţii, astfel încât beneficiile de astăzi să nu devină o notă de plată grea pentru generaţiile de mâine. Eu mă raportez continuu la un principiu, potrivit căruia echilibrul şi măsura sunt dintotdeauna esenţiale, în tot ceea ce facem.

Cu aceste gânduri am decis să vin astăzi aici, la dialogul cu dumneavoastră. Şi pentru a-l face şi mai predictibil, în viitor, vă propun ca acest exerciţiu de consultare şi dezbatere să fie organizat cel puţin anual, sub Patronajul Administraţiei Prezidenţiale, şi să putem trece în revistă, mai pe îndelete, poate de-a lungul a două zile de dezbateri, atât performanţele, cât şi provocările economiei ţării noastre din anii următori."