Grapini face iar scandal la Bruxelles: Se plânge comisarului pe Justiţie de "actele de represiune" ale DNA

Europarlamentarul Maria Grapini, membru al partidului PPUSL controlat de Dan Voiculescu, s-a plâns într-o scrisoare comisarului european pe Justiţie, Didier Reynders, despre aşa-zisele abuzuri şi acte de represiune comise de procurorii DNA. Pentru a-şi exemplifica acuzaţiile a invocat cazul fostului şef al Centrului Naţional al Cinematografiei din România, dramaturgul Eugen Şerbănescu, care a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar legat de finanţarea unor filme celebre.

Concret, în scrisoarea pe care i-a adresat-o, europarlamentarul umanist i-a vorbit comisarului european pe Justiţie despre consecinţele continuării acţiunilor DNA din România şi despre "încălcarea drepturilor omului, a prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului la apărare, în mod repetat".

Astfel, a pretins Maria Grapini, "există mii de cazuri care, în baza acuzaţiilor aduse de procurorii DNA şi în lipsa unor probe clare, s-au soldat cu arestări preventive sau cu sechestru pe avere, deşi ulterior, după ani de judecată, verdictul final a fost în favoarea acuzaţilor care au fost declaraţi nevinovaţi de către instanţele de judecată".

Potrivit europarlamentarului, DNA "a fost percepută ca o instituţie de represiune şi, din păcate, lucrurile nu s-au schimbat (total) nici după schimbarea procurorului şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi."

Pentru exemplificare, Maria Grapini i-a adus la cunoştinţă comisarului Didier Reynders ultima petiţie primită de la Eugen Şerbănescu, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată în baza rechizitoriului făcut de procurorul Cosmin Ştefaniţă Stroie.

Cum i-a prezentat Grapini comisarului european cazul Şerbănescu

Petentul, a completat Maria Grapini, a arătat "falsurile trecute în rechizitoriu de către procuror, procurorul falsificându-i date calendaristice pentru a putea face acuzaţia de nerespectare a termenelor de predare a produselor (filme) pe care le gestiona în calitatea sa de Director al Centrului Naţional al Cinematografiei din România (CNC)".

"Într-o cheie considerată absurdă de petent, pentru a-l putea incrimina de abuz în serviciu deosebit de grav, procurorul Cosmin Stefăniţă Stroie nu a ezitat să schimbe datele calendaristice de predare a filmelor, declarând prejudiciu pentru zece filme care se află în patrimoniul naţional al cinematografiei, multe dintre ele fiind premiate la festivaluri internaţionale ('Ursul de aur', 'Ursul de argint'). În concluzie, petentul, care nu mai deţine funcţia de director al Centrului Naţional al Cinematografiei din România, din 2013 fiind numit Consul în Italia, susţine cu probe că toate acuzaţiile procurorilor sunt nefondate, că s-au săvârşit falsuri în rechizitoriul întocmit şi că îi sunt încălcate drepturile privind prezumţia de nevinovăţie, suportând de câţiva ani măsura nedreaptă a sechestrului asupra averii şi afectarea imaginii publice", a afirmat Maria Grapini.

Ce l-a întrebat Grapini pe comisarul european

În context, Maria Grapini a adresat comisarului Didier Reynders, punctual, următoarea întrebare:

"Vă rog, domnule Comisar, să-mi răspundeţi ce se poate face în acest context, având în vedere că România deţine primul loc între statele membre care pierd procesele la CEDO, sărăcind bugetul naţional prin despăgubirile plătite cetăţenilor deoarece nu există o lege a răspunderii magistraţilor pentru a putea recupera sumele plătite de către statul român pentru greşelile săvârşite de magistraţi?"

Ce a răspuns comisarul european

În răspunsul său, comisarul european pe Justiţie, Didier Reynders, l-a asigurat pe europarlamentarul umanist că oficialii Comisiei Europene vor continua să colaboreze cu autorităţile române pentru a promova statul de drept prin intermediul mecanismului privind statul de drept şi vor continua să sprijine România pentru a urma toate recomandările rămase şi a atinge obiectivele de referinţă stabilite în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare.

Luând notă de informaţiile furnizate de Maria Grapini, comisarul Reynders a reamintit faptul că, la 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul său raport anual privind statul de drept, ca parte a noului Mecanism european privind statul de drept, un mecanism preventiv aplicabil tuturor statelor membre pentru promovarea statului de drept şi prevenirea apariţiei sau agravării problemelor.

Potrivit comisarului pe Justiţie, Raportul se axează pe îmbunătăţirea înţelegerii, a gradului de conştientizare a problemelor şi a evoluţiilor semnificative în domenii care au un impact direct asupra respectării statului de drept — sistemele de justiţie, cadrul anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-mediei, precum şi alte aspecte instituţionale legate de sistemul de control şi echilibru.

De asemenea, susţine Didier Reynders, capitolul referitor la România din Raportul privind statul de drept pentru anul 2020 analizează evoluţiile înregistrate începând din ianuarie 2019 în domeniile menţionate mai sus. Mai mult, acesta a precizat că în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, Comisia monitorizează, de asemenea, cu regularitate evoluţiile din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

"Cu toate acestea, analiza Comisiei în acest context nu se extinde la evaluarea detaliilor cazurilor specifice sau a acuzaţiilor referitoare la astfel de cazuri formulate la nivel naţional. În conformitate cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Comisia nu are competenţa generală de a interveni în statele membre în domeniul drepturilor fundamentale sau în cazuri penale individuale şi nici nu este în măsură să examineze modul în care cazurile individuale sunt tratate de autorităţile judiciare ale unui stat.

În ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, astfel cum a fost stabilită de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, normele care reglementează regimul disciplinar al judecătorilor trebuie să ofere garanţiile necesare pentru a evita ca regimul să fie utilizat pentru a controla din punct de vedere politic conţinutul hotărârilor judecătoreşti.

O cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare referitoare la procedura de stabilire a răspunderii civile a unui membru al sistemului judiciar faţă de stat în cazul unei erori judiciare în România, precum şi la compatibilitatea acesteia cu cerinţele statului de drept, se află pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", se mai arată în răspunsul transmis europarlamentarului român de către comisarul european pe Justiţie.

"Voi continua lupta pentru apărarea drepturilor românilor în justiţie", a precizat Maria Grapini, după primirea răspunsului comisarului european pe Justiţie, Didier Reynders.

Cazul Şerbănescu, în viziunea DNA

Procurorii din cadrul DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:

Eugen Şerbănescu, la data faptelor director general al Centrului Naţional al Cinematografiei (C.N.C.), sub aspectul săvârşirii a 34 de infracţiuni de abuz în serviciu, dintre care unele în formă simplă, iar altele în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave,

Carmen Gabriela Stejeroiu, la data faptelor şef Serviciu Fond Cinematografic şi director economic (exercitări temporare ale funcţiei) în cadrul Centrului Naţional al Cinematografiei (C.N.C.), sub aspectul săvârşirii a 27 de infracţiuni de abuz în serviciu, dintre care unele în formă simplă, iar altele în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave,

Gabriela Dincă, la data faptelor angajat în cadrul Serviciului Fond Cinematografic, sub aspectul săvârşirii a 27 de infracţiuni de abuz în serviciu, dintre care unele în formă simplă, iar altele în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În contextul finanţării din fonduri publice a unor producţii cinematografice, în perioada 2006 – 2016, cei trei inculpaţi, în calităţile menţionate, şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu prevăzute în cuprinsul Ordonanţei 39/2005 privind cinematografia, cu ocazia încheierii a 84 contracte în cadrul cărora Centrul Naţional al Cinematografiei (C.N.C.) ar fi plătit efectiv suma de 51.106.409 de lei.

Deşi în actul normativ menţionat sunt prevăzute expres condiţiile în care anumite societăţi comerciale (producători de film) pot beneficia de finanţare din partea C.N.C., cei trei inculpaţi ar fi facilitat obţinerea de finanţare pentru nouă producători de film care nu ar mai fi avut dreptul legal de a obţine acele sume de bani.

Practic, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cei trei inculpaţi ar fi permis ca aceiaşi producători de film să beneficieze de noi credite directe sau finanţări nerambursabile din partea C.N.C., în ciuda faptului că nu îşi respectaseră obligaţiile rezultate din contractele aflate în derulare, ajungând, din nou, în poziţia de a încălca aceleaşi obligaţii.

Cu titlu de exemplu, în rechizitoriu este menţionat un demers concret al unuia dintre directorii care i-au succedat inculpatului Eugen Şerbănescu la conducerea C.N.C. şi care a cerut instituirea unei popriri asupra conturilor uneia dintre societăţile debitoare, rezultatul fiind acela că a fost recuperată suma de 262.036 lei.

În cauză, Centrul Naţional al Cinematografiei s-a constituit parte civilă cu suma de 46.785.781 de lei.

S-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ce aparţin celor trei inculpaţi.