Grandomanie comunistă cu impact sever asupra mediului. China construieşte un baraj uriaş care ar putea lăsa fără apă India şi Bangladesh-ul

Premierul comunist chinez Li Qiang a anunţat că a început construcţia celui mai mare baraj hidroelectric din lume, pe marginea estică a Platoului Tibetan, cu un cost estimat de cel puţin 170 de miliarde de dolari, a informat agenţia oficială de ştiri Xinhua, potrivit Reuters.

Începerea construcţiei barajului, cel mai megaloman proiect hidroenergetic al Chinei de la barajul Three Gorges de pe fluviul Yangtze, a fost percepută de pieţele chineze ca o dovadă a stimulării economice, determinând luni creşterea preţurilor acţiunilor şi a randamentelor obligaţiunilor.

Alcătuit din cinci centrale hidroelectrice în cascadă, cu o capacitate de producţie de 300 de miliarde de kilowaţi-oră pe an, echivalentul consumului anual de energie electrică al Marii Britanii, barajul va fi situat în cursul inferior al râului Yarlung Zangbo. O porţiune a râului are o cădere de 2.000 de metri pe o distanţă de 50 km, oferind un potenţial hidroenergetic imens.

Dincolo de detaliile tehnice însă trebuie spus că India şi Bangladesh şi-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la impactul posibil al acestuia asupra a milioane de oameni din aval, în timp ce ONG-urile au avertizat asupra riscului pentru unul dintre cele mai bogate şi diverse medii de pe platou.

Beijingul susţine însă că barajul va contribui la satisfacerea cererii de energie electrică din Tibet şi din restul Chinei, fără a avea un efect major asupra aprovizionării cu apă din aval sau asupra mediului. Operaţiunile sunt preconizate să înceapă undeva în anii 2030.

„Din perspectiva investiţiilor, proiectele hidroenergetice mature oferă dividende similare obligaţiunilor”, a declarat Wang Zhuo, partener al Shanghai Zhuozhu Investment Management, avertizând însă că achiziţiile speculative de acţiuni din acest sector ar putea umfla valorile.

Se consideră că proiectul va stimula cererea de materiale de construcţii, precum ciment şi explozivi civili, a declarat Huatai Securities într-o notă adresată clienţilor.

Premierul chinez a descris barajul ca fiind „proiectul secolului” şi a afirmat că „trebuie acordată o atenţie specială conservării ecologice pentru a preveni deteriorarea mediului”, a declarat Xinhua sâmbătă.

Proiectul, supravegheat de nou-înfiinţatul grup de stat China Yajiang Group, marchează o creştere majoră a investiţiilor publice pentru a contribui la stimularea creşterii economice, în contextul în care factorii actuali de creştere dau semne de slăbire.

„Presupunând o durată de construcţie de 10 ani, creşterea investiţiilor/PIB ar putea ajunge la 120 de miliarde de yuani (16,7 miliarde de dolari) într-un singur an. Beneficiile economice reale ar putea depăşi această sumă”, s-a afirmat într-o notă.

Proiectul Three Gorges, care a durat aproape două decenii, a generat aproape un milion de locuri de muncă, potrivit presei de stat, deşi a strămutat cel puţin un număr similar de persoane.

Autorităţile nu au indicat câte persoane vor fi strămutate de proiectul Yarlung Zangbo.

ONG-urile afirmă că barajul va afecta ireversibil platoul tibetan şi va afecta milioane de oameni din aval.

Yarlung Zangbo devine râul Brahmaputra când părăseşte Tibetul şi curge spre sud, în India, şi în final în Bangladesh.