Google Glass: Amplificarea inteligenţei sau somnambulism?
Sergey Brin, co-fondatorul Google împreună cu Larry Page, au fost fotografiaţi recent în metroul din New York purtând Google Glass, cea mai recentă ofertă a companiei pentru amplificarea inteligenţei. Dar va fi inteligenţa noastră cu adevărat amplificată?
"Ochelarii" Google Glass, dacă sunt conectaţi la Wi-Fi, arată pe un ecran informaţii cu privire la ceea ce utilizatorul vede - pe baza datelor de căutare ale Google - cum ar fi locul şi oamenii sau mărcile cunoscute. Deşi Google Glass este un proiect încă în dezvoltare, se crede că Google va lansa dispozitivul pentru entuziaşti în termen de un an.
Ideea de a purta ochelari care să fie un intermediar între utilizator şi realitate ar putea părea un pic exagerată, chiar SF - poate ceva cu care să te distrezi câteva minute. Dar ţinând cont de faptul că computerul din aceste dispozitive poate fotografia şi filma pe cine şi ce vede şi posta imediat online pentru o viitoare interacţiune dovedeşte că Google vizează altceva.
Aceste dispozitive sunt destinate unei purtări pe perioade substanţiale de timp. Ei efectuează tipurile de funcţii - chiar dacă într-un mod mult mai deranjant - ce sunt în prezent îndeplinite de smartphone-uri şi tablete, tehnologiile de care suntem din ce în ce mai captivaţi în rutina noastră zilnică. Pentru a simplifica lucrurile, de data aceasta vom purta dispozitivul pe nas.
Dacă nu este dificil de perceput Google Glass ca o simplă continuare a relaţiei pe care oamenii o au cu tehnologia, este chiar mai uşor de observat ce probleme sunt exacerbate.
Profesoara tehnofilă transformată în tehno-pesimistă de la MIT, Sherry Turkle, scrie în ultima sa carte despre modul în care utilizatorii de dispozitive mobile se vor angaja într-un comportament compulsiv - pe care ea îl descrie ca fiind "întotdeauna în priză" - prin folosirea dispozitivelor chiar şi în pat în mijlocul unei nopţi de nesomn, verificarea rapidă a e-mailurilor în timp ce citim o poveste copilului şi logarea pe Facebook când luminile din cinema s-au stins.
În astfel de cazuri, angajamentul emoţional autentic cu realitatea noastră fizică - şi cu alte fiinţe umane - este sacrificat pentru performanţa şi interacţiunea on-line.
Nisipuri mişcătoare
Activităţile noi zilnice sunt transferate din arena fizică în cea digitală. Dispariţia magazinului de discuri a schimbat experienţa căutării pe rafturi cu navigarea i-tunes. La locul de muncă, spaţiul unde chiar şi cel mai timid dintre noi este forţat să socializeze, există acum un laptop chiar şi pe masa din bucătărie. S-a înregistrat chiar şi o schimbare radicală în modul în care ne îndrăgostim - nu doar prin intermediul agenţiilor de dating online, dar şi cu ajutorul postărilor cochete de pe Facebook şi Twitter.
Dacă am vrea, am putea face aproape totul fără contact direct cu alţi oameni.
Pentru un număr tot mai mare de oameni, această schimbare reprezintă libertate - libertatea de a nu merge la muncă în fiecare zi şi de a nu se deranja să se urce în maşină şi să meargă la supermarket. Dar se pare în schimb că predăm un control din ce în ce mai mare asupra noastră companiilor de tehnologie care facilitează aceste modificări.
Decât să discutăm diverse idei cu un coleg lângă filtrul de cafea, o mare parte din noi gândim acum în faţa calculatorului - sau mai degrabă gândim acum cu ajutorul calculatorului. Tastaţi orice cuvânt în Google – oricât de simplu, oricât de vag – iar Google vă va oferi o listă întreagă de potenţiale idei cu ce ar putea fi de fapt. Unele se dovedesc a fi mai bune decât ideea originală.
Dar chiar dacă ajungem la destinaţia noastră originală, lista din faţa noastră conţine informaţiile pe care ni le oferă algoritmul Google: acesta a selectat deja pentru noi şi ne-a prezentat anumite informaţii considerate importante; acesta a decis la ce anume ar trebui să ne gândim.
Întrucât Facebook oferă mai multă interacţiune cu gândurile unor fiinţe umane reale, Google ne-a încurajat să ne schimbăm propria persoană şi gândire.
Google Glass a dus toate acestea un pas mai departe - în viitor, întâlnirile cu prietenii vor fi mediate de dispozitiv, ceea ce ştim despre ei ne va fi oferit de Google, şi chiar întrebarea privind locul efectiv unde ne aflăm ne va fi indicat de algoritmul Google.
Utilizatorii nu mai trebuie să gândească deloc – aspect ce nu pare complet diferit de scopul enunţat de şefii Google. Sună un pic Sci-Fi? Cel puţin, science fiction include de obicei un mic grup de dizidenţi, dar anunţul cel mai recent al Google pare să fi inspirat entuziasmul consumatorilor.
Şi din moment ce această idee vine de la Google, putem fi siguri că concurenţii companiei lucrează deja la propriile lor modele.
Acest articol a fost publicat iniţial în Conversation. http://theconversation.edu.au/google-glass-augmenting-minds-or-helping-uş-sleepwalk-11784