Germania ripostează, nemulţumită de felul în care sunt tratate superputerile

Soarta unei superputeri poate fi ingrată: toată lumea se aşteaptă să acţioneze, însă atunci când o face, ea va fi inevitabil criticată pentru măsurile luate, relatează Financial Times, într-un articol dedicat Germaniei.

Pentru factorii decizionali de la Washington, care s-au lovit de această contradicţie timp de zeci de ani, această soartă intră în costul de a deţine puterea la nivel mondial. În ciuda reticenţei sale reziduale, şi Beijingul a început să se adapteze la a fi privit sub lupa globală. Cu toate acestea, nicăieri 'mantaua' leadershipului internaţional nu pare să stea mai incomod decât pe umerii Berlinului.

Deşi criza din zona euro pare să îşi fi pierdut din urgenţă pe pieţele financiare, recesiunea adâncă şi prelungită dintr-o mare parte a periferiei acesteia a condus la o reacţie publică împotriva elitelor politice. În plus, acest resentiment a vizat Germania, superputerea economică a Europei, portretizată de critici drept o putere care anihilează orice speranţă de creştere economică printr-o concentrare obsesivă pe reducerea deficitului.

De la cel mai înalt nivel al guvernului german în jos, această critică este văzută ca o identificare greşită a unui ţap ispăşitor. Unii sunt, însă, mai puţin binevoitori şi vorbesc de o lipsă de recunoştinţă faţă de o ţară care a contribuit la mobilizarea a sute de miliarde de euro pentru planurile de salvare. Eşti chemat să acţionezi şi eşti criticat pentru că ai acţionat. Bine aţi venit în 'viaţa' unei superputeri!

Or, dată fiind istoria unică a Germaniei în Europa, critica pare să doară Berlinul mai profund decât ar durea orice altă superputere. Este dificil să porţi o conversaţie cu membrii Bundestagului despre rolul Germaniei în criză fără ca un parlamentar să nu se plângă că un ziar grecesc de stânga i-a modificat în Photoshop pe liderii germani, înfăţişându-i în uniforme naziste.

Alarmat de demonizare, Berlinul a început să riposteze, iar modul în care acesta a replicat, scrie FT, spune multe despre deziluzia sa din ce în ce mai pronunţată faţă de modul în care Bruxelles-ul a reacţionat la criză.

În primul rând, Berlinul a prezentat o serie de acorduri bilaterale cu ţările din zona euro destinate combaterii şomajului. Primul a fost cel de săptămâna trecută cu Spania, atunci când ministerele muncii din cele două ţări au semnat un acord care ar oferi anual 5.000 de locuri de muncă sau de formare în Germania tinerilor spanioli. Acordul a fost urmat de un anunţ potrivit căruia Banca germană pentru reconstrucţie ar putea ajuta Portugalia pentru a reporni creditarea companiilor mici.

Berlinul a susţinut ambele idei la Comisia Europeană de luni de zile. 'Dacă nu aveţi de gând să fiţi de acord', pare să fi spus Berlinul, 'atunci o vom face pe cont propriu'.

Un alt mod de a riposta a fost mult mai direct: Berlinul a presat Comisia să pună în aplicare programe de creştere economică convenite cu luni în urmă, despre care Germania susţine că ar fi trebuit să fie în desfăşurare până acum. Astfel, deşi au trecut 18 luni din momentul în care liderii europeni au convenit să accelereze fondurile de dezvoltare pentru Grecia, până în prezent s-a văzut puţină mişcare în acest sens, susţin oficialii germani. De asemenea, împrumutul oferit de Banca Europeană pentru Investiţii Portugaliei - dat fiind impulsul dat de creşterea de 10 miliarde de euro a capitalului băncii anul trecut - a fost amânat. Totodată, în privinţa extrem de promovatelor 'obligaţiuni pentru proiecte' - susţinute de toate ţările UE pentru a finanţa proiecte de infrastructură în statele UE care se confruntă cu probleme - nu s-a întreprins nimic, deşi au fost convenite cu un an în urmă.

Pe de altă parte, replica puternică şi bruscă a Berlinului a atins o coardă sensibilă la Bruxelles, mai ales în condiţiile în care mulţi oficiali susţine că preşedintele CE, José Manuel Barroso, a fost cel care a trebuit să împingă Berlinul să semneze multe dintre aceste iniţiative iniţial. 'Barroso a trebuit să intervină de un număr de ori pentru a elimina blocajele create de guvernul german', a declarat un oficial al Comisiei pentru Financial Times.