Germania aprobă o creştere uriaşă a cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură
Parlamentarii germani au votat marţi în favoarea unui pachet colosal de cheltuieli pentru apărare şi infrastructură, propus de cancelarul în exerciţiu Friedrich Merz, ca urmare a îngrijorării legate de poziţia SUA în privinţa războiului din Ucraina şi a securităţii Europei, transmite AFP.
Presa locală a catalogat planurile - care ar putea deschide calea pentru cheltuieli de peste un trilion de euro în următorul deceniu - drept o „bazooka” fiscală pentru prima economie a Europei.
Planurile elaborate în grabă, care reprezintă o schimbare radicală pentru o ţară tradiţional reticentă faţă de asumarea unor datorii mari sau faţă de cheltuieli militare mari, au fost adoptate cu 513 voturi pentru şi 207 împotrivă.
Vorbind în parlament înainte de vot, conservatorul Merz a declarat că este vital să se consolideze ţara în lumina „războiului de agresiune împotriva Europei” al Rusiei.
„Este un război împotriva Europei şi nu doar un război împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a spus Merz.
CDU/CSU al lui Merz şi probabil viitorii lor parteneri de coaliţie, social-democraţii (SPD), intenţionează să excepteze cheltuielile de apărare de la normele stricte privind datoria Germaniei şi să creeze un fond de 500 de miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură pe o perioadă de 12 ani.
Pe lângă stimularea investiţiilor interne, pachetul de cheltuieli este de aşteptat să deschidă calea pentru un sprijin suplimentar de 3 miliarde EUR pentru Ucraina în 2025.
Înaintea votului, acţiunile europene au crescut, iar sentimentul investitorilor germani a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii doi ani, anticipând creşterea cheltuielilor.
Merz, în vârstă de 69 de ani, i-a îndemnat pe parlamentari să aprobe măsurile într-un moment în care apropierea de Rusia şi ostilitatea faţă de Ucraina a preşedintelui american Donald Trump au zguduit Europa şi au pus la îndoială forţa viitoare a legăturilor transatlantice.
Merz a declarat că relaţiile puternice cu SUA sunt „indispensabile”, dar Europa trebuie să facă mai mult pentru a-şi asigura propria securitate, iar Germania ar trebui să joace un rol principal.
Ministrul apărării, Boris Pistorius, din partea SPD al cancelarului demisionar Olaf Scholz, a justificat mega-cheltuielile prin faptul că „ne aflăm în faţa unei noi ere pentru Europa, pentru Germania, pentru NATO şi pentru generaţiile viitoare”.
El a susţinut că stimularea apărării pe continent ar consolida alianţa transatlantică pe termen lung „şi ar pune-o pe două picioare, şi anume America de Nord şi Europa”.
Conservatorii lui Merz, care au câştigat alegerile în februarie, au convenit asupra planurilor de stimulare a armatei germane cu resurse insuficiente şi a economiei aflate în dificultate, ca parte a discuţiilor iniţiale de coaliţie cu SPD-ul lui Scholz la începutul lunii martie.
Dar, în loc să aştepte formarea noului guvern, partidele au convenit să solicite aprobarea planurilor de către parlamentul demisionar.
Chiar şi în parlamentul demisionar, CDU/CSU şi SPD au avut nevoie de sprijinul Verzilor pentru a atinge majoritatea de două treimi necesară modificării frânei de îndatorare.
Verzii au ameninţat că nu îşi vor acorda sprijinul, dar la sfârşitul săptămânii trecute s-a ajuns la un acord, Merz acceptând ca 100 de miliarde de euro din fondul de infrastructură să fie alocate măsurilor de protecţie a climei.
În viitorul Bundestag, Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta şi apropiat de Moscova, şi Die Linke, partid de extremă stânga, care s-au opus planurilor, ar fi avut numărul necesar pentru a le bloca.
