Huawei-Gate. Un nou caz de mită zguduie Parlamentul European. Numele a trei eurodeputaţi români, menţionate în anchetă

Judecătorul de instrucţie însărcinat cu ancheta privind corupţia Huawei a solicitat să fie puse sigilii pe birourile atribuite celor doi asistenţi parlamentari presupus implicaţi, a confirmat biroul procurorului belgian pentru Follow the Money, Le Soir şi Knack.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor belgiene de a coopera şi de a sprijini ancheta. Vom onora această solicitare rapid şi pe deplin”, a declarat un purtător de cuvânt al Parlamentului European.

De asemenea, au fost efectuate percheziţii la biroul Huawei din Bruxelles, au declarat procurorii, adăugând că un suspect a fost arestat în Franţa în urma emiterii unui mandat european de arestare.

Aceasta este cea mai recentă actualizare după ce publicaţiile citate au dezvăluit joi că autorităţile au efectuat percheziţii la 21 de adrese ca parte a unei noi anchete de corupţie privind lobby-ul Huawei în capitala Uniunii Europene.

Aproximativ 15 foşti şi actuali deputaţi europeni se află în vizorul anchetatorilor, potrivit unei surse apropiate anchetei.

Anchetatorii suspectează că lobbyiştii ar fi comis infracţiuni prin mituirea parlamentarilor cu articole care includ bilete de fotbal scumpe, cadouri somptuoase, călătorii de lux în China şi chiar bani în schimbul susţinerii Huawei în Parlamentul European.

Din primele constatări ale anchetei care are numele de cod „Operaţiunea Generation” rezultă că Huawei, compania de telecomunicaţii din China, ar fi mituit politicieni din Parlamentul European. Numele parlamentarilor presupus mituiţi sunt secrete deocamdată dar în presă au apărut informaţii potrivit cărora ar exista o scrisoare semnată de 8 eurodeputaţi, dintre care 3 ar fi români.

Potrivit publicaţiei Context.ro, acestia sunt Daniel Buda (PNL), Cristian Buşoi (PNL) şi Tudor Ciuhodaru (AUR).

Infracţiunile suspectate includ mită, fals, spălare de bani şi organizare criminală. Interferenţa străină - o infracţiune penală conform legislaţiei belgiene - nu se numără printre infracţiunile investigate în acest stadiu, au declarat pentru FTM surse apropiate problemei.

O serie de suspecţi au fost duşi la secţia de poliţie pentru a fi interogaţi de autorităţi.

Unul dintre suspecţi este Valerio Ottati, un lobbyist belgiano-italian în vârstă de 41 de ani care lucrează pentru Huawei. El s-a alăturat companiei în 2019. Înainte de aceasta, el a petrecut un deceniu ca asistent pentru doi deputaţi italieni - de centru-dreapta şi de centru-stânga - ambii membri ai unui grup al Parlamentului European axat pe politica faţă de China.

Mai multe detalii despre suspecţi vor apărea probabil în următoarele zile şi săptămâni. Este încă neclar dacă suspecţii au acţionat în întregime din proprie iniţiativă sau dacă a fost implicată conducerea Huawei. Există suspiciuni că gigantul tehnologic ar fi facilitat cel puţin presupusa corupţie.

Huawei a transmis vineri, într-o declaraţie, că are o „politică de toleranţă zero faţă de corupţie sau alte infracţiuni”, adăugând „ne angajăm să respectăm toate legile şi reglementările aplicabile în orice moment”.

Ambasada Chinei în Belgia a declarat că a „luat act” de anchetă.

„Guvernul chinez a cerut în mod constant cetăţenilor şi întreprinderilor chineze din străinătate să respecte legile din ţările gazdă”, a declarat un purtător de cuvânt.

Trecutul complicat al Huawei

Compania Huawei a fost acuzată în trecut de activităţi de lobby lipsite de etică şi de legături cu guvernul chinez, care ar putea permite Beijingului să spioneze ţările occidentale.

În iunie 2021, un fost angajat al Huawei a fost judecat, fiind acuzat că a folosit compania drept acoperire pentru activităţi de spionaj în favoarea Chinei comuniste.

Câţiva ani mai târziu, în octombrie 2024, acuzaţiile de conflict de interese împotriva fostului ministru adjunct polonez Jacek Tomczak au provocat din nou turbulenţe politice.

Potrivit unui articol apărut în Wirtualna Poland, Tomczak „a făcut lobby în secret în beneficiul firmelor chineze de tehnologie” în timp ce era încă deputat al opoziţiei.

Printre presupusele sale activităţi s-a numărat adresarea de întrebări parlamentare cu privire la excluderea furnizorilor chinezi din reţelele 5G ale Poloniei. Tomczak a demisionat în urma acestor acuzaţii.

Deşi nu reiese clar din rapoarte dacă Tomczak a fost plătit de Huawei, cazul a avut un impact negativ asupra imaginii companiei în ţară.

Autorităţile franceze au investigat, de asemenea, compania. Birourile din Franţa ale Huawei au fost percheziţionate în februarie 2024 de către procurorul financiar naţional (PNF) pentru „comportament necorespunzător”. Ancheta este încă în curs de desfăşurare.

În Belgrad, din 2021 până în 2023, guvernul sârb şi-a intensificat eforturile de a pune în aplicare un aşa-numit proiect „Safe City”, instalând mii de camere de recunoaştere facială fabricate de Huawei. Planul invaziv a provocat un val de critici atât din partea oficialilor guvernamentali, cât şi a apărătorilor drepturilor digitale, ducând la retragerea iniţiativei.

Pe fondul acestor îngrijorări crescânde cu privire la influenţa străină, statele membre ale UE - împreună cu Comisia Europeană - iau măsuri pentru a exclude furnizorii „cu risc ridicat” din reţelele lor. 12 din cele 27 de state membre au luat această măsură până în prezent iar funcţionari de rang înalt ai Comisiei şi-au exprimat nemulţumirea faţă de ritmul lent al excluderii furnizorilor chinezi.

Huawei a negat în mod repetat acuzaţiile de spionaj şi interferenţă din partea Beijingului. „Guvernul chinez nu interferează cu afacerile noastre sau cu securitatea produselor noastre”, se arată pe site-ul său.

Organism de etică

În cursul acestei săptămânii, Parlamentul European va găzdui o dezbatere publică privind transparenţa. Subiectul principal al dezbaterii va fi înfiinţarea unui organism de etică al UE în Parlamentul European, menit să menţină standardele etice în instituţiile UE.

Acest subiect a devenit deosebit de actual după ce scandalul „Qatargate” a dezvăluit, la sfârşitul anului 2022, că parlamentari europeni ar fi fost mituiţi pentru a vorbi favorabil despre Qatar şi Maroc - corupţie pe care mulţi o credeau imposibilă la Bruxelles, centrul de putere al UE.

Atunci, patru deputaţi europeni au fost inculpaţi pentru că au acceptat peste 1,5 milioane de euro în numerar legate de Qatar, Maroc şi Mauritania, în schimbul promovării intereselor acestor ţări. Fosta vicepreşedintă a Parlamentului European Eva Kaili se numără printre suspecţi. Ea a negat anterior orice infracţiune.

După cum FTM a raportat anterior, reformele propuse în urma Qatargate sunt departe de a fi ideale.

Potrivit eurodeputatului Verzilor Daniel Freund, s-au făcut paşi importanţi înainte, dar există încă lacune care pot fi folosite în mod abuziv.

„Asistenţii sunt obligaţi să declare doar reuniunile întreprinse în numele deputatului lor european”, explică el. În practică, acest lucru înseamnă că unele reuniuni vor rămâne sub radar.

În aprilie, deputaţii europeni îşi vor exprima votul cu privire la organismul de etică al UE. Acesta ar putea juca un rol-cheie în prevenirea unor viitoare scandaluri similare.