GeoPOL: Tratatul fiscal încurajează inegalitatea de tratament
Tratatul fiscal, semnat vineri la Bruxelles, încurajează inegalitatea de tratament între ţările mari şi cele mici din UE şi nu are prevederi privind surmontarea impasului recesiunii economice, potrivit unui studiu al GeoPOL.
O consecinţă a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Europeană şi zona monetară UE este "o Europă a austerităţii şi inegalităţii", care "contravine idealului care a stimulat edificarea Uniunii Europene: o Europă democratică şi prosperă", se arată în raportul Institutului de Analiză, Strategie şi Prognoză GeoPOL. Pe de altă parte, fără acest document vulnerabilitatea zonei euro ar fi sporit, "cu consecinţe grave asupra pilonului economic al UE".
Subtextul tratatului sugerează clar că "decalajele economice structurale existente între statele din zona euro n-au fost încă recuperate, ci dimpotrivă: în vreme ce Germania şi alte câteva state membre şi-au diminuat sistematic dezechilibrele bugetare prin creşterea nivelului competitivităţii şi reformarea sectorului corporatist, Italia, Grecia, Spania şi Portugalia n-au reuşit această performanţă. Mai mult decât atât, în ultimele ţări costul cu forţa de muncă a crescut mai repede decât nivelul productivităţii. La dezechilibrele bugetare s-au adăugat dezechilibrele de cont curent, combinaţie nocivă finanţată de catre băncile statelor cu economii puternice", de unde apariţia a două zone euro, "una a Nordului, prosperă, dar ponderată în privinţa cheltuielilor bugetare (cheltuielile, mari în cifră absolută, nefiind disproporţionate ca procente în PIB). Şi care cere acum austeritate. Şi o Europă a Sudului, dezechilibrată din punct de vedere economic şi supra-îndatorată (în urmă cu doar zece ani, ipostazierea dezvoltării sustenabile în cadrul Comuntăţii Europene). Şi care solicită acum solidaritate", arată autorii raportului.
În ceea ce priveşte Mecanismul European de Stabilitate, acesta este o armă cu două tăişuri.
Pe de o parte, mecanismul, care dispune de 500 miliarde de euro şi care va acorda împrumuturi statelor din zona euro aflate în nevoie de lichiditate, va avea drept consecinţă creşterea încrederii investitorilor care şi-au plasat capitalul în obligaţiunile emise de Grecia, Irlanda şi Portugalia, ţări ce primesc în mod oficial asistenţă financiară din partea Uniunii Europene.
Pe de altă parte, s-ar putea ajunge la "mărirea razei de acţiune a contagiunii declanşate de prăbuşirea sectorului derivatelor privind transferul riscului de credit (credit default swap). Altfel spus, Mecanismul European de Stabilitate ar da cu o mână şi ar lua cu alta. Pentru atenuarea acestui risc au fost adoptate clauzele colective pentru euro-bondurile cu maturitate mai mare de un an şi emise după 2013, clauze ce vizează situaţia creditorilor în cazul negocierii restructurării datoriilor", se arată în raportul GeoPOL.
Documentul încurajează "pâra" între state în ceea ce priveşte respectarea prevederilor din Tratat.
Astfel, dacă un stat nu este de acord cu raportul Comisiei Europene privind respectarea dispoziţiilor Tratatului de către un alt stat membru, primul poate sesiza Curtea Europeană de Justiţie. "Practic, loviturile şi „pâra” între state sunt încurajate, ceea ce va pune la grea încercare clamata solidaritate UE. Şi asta şi pentru că, dincolo de inducerea de tensiuni serioase între statele membre, este greu de închipuit că statele mici vor face sesizări împotriva unor ţări ca Germania sau Franţa. Mecanismul favorizează deci şi inegalitatea de tratament", crede GeoPOL.
Principala "meteahnă" a raportului o constituie lipsa prevederilor legate de modul în care Uniunea Europeană poate surmonta impasul recesiunii economice.
Mecanismul European de Stabilitate rezolvă doar parţial slăbiciunile zonei euro. "Rsuscitarea băncilor europene este o condiţie necesară (şi urgentă) pentru supravieţuirea monedei unice. Dar nu este nici pe departe una suficientă. O Uniune Europeană stabilă din punct de vedere financiar este o Uniune Europeană aflată în plin avânt economic (nu trebuie trecut cu vederea ambientul economic în care s-a semnat Tratatul de la Maastricht, unul de boom economic). Fără creştere economică, veniturile bugetare obţinute din taxe rămân constante sau se diminuează, capacitatea de achitare a datoriilor suverane are de suferit, iar stabilitatea socială se erodează. Prin urmare, meteahna fundamentală a actualului Tratat constă în lipsa prevederilor legate de modul în care Uniunea Europeană, sau o parte a ei, poate surmonta impasul recesiunii economice. Căci austeritatea asigură echilibrul bugetar pe seama dezechilibrelor sociale. Iar pe termen lung, austeritatea este intolerabilă", notează GeoPOL.
"Austeritatea nu este doar un inamic pentru ordinea economică. Austeritatea afectează şi ordinea politică (...) Dacă Uniunea Europeană va intra în zodia austerităţii, are şanse să îşi salveze moneda. Dar dacă va zăbovi prea mult timp sub acest semn, are şanse să îşi piardă democraţia", apreciază autorii.
Pentru statele din zona euro, problema nu constă în respectarea dispoziţiilor, ci în faptul că, în viitor, nu vor mai putea folosi deficitul pentru dezvoltarea economiei.
"Principala problemă a statelor non-euro nu ţine de aplicarea imediată a unor eventuale sancţiuni: cele mai multe nu se confruntă cu datorii publice de peste 60% din PIB deocamdată, ci mai degrabă cu perspectiva faptului de a nu putea folosi nici pe viitor, char în conjuncturi economice mai favorabile, instrumentul deficitului în scopul dezvoltării, deci a reducerii decalajelor faţă de zona euro", potrivit raportului.
Şefii statelor din Uniunea Europeană au semnat vineri, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Europeană şi zona monetară UE, din partea României, documentul fiind semnat de preşedintele Traian Băsescu.
Din motive de politică internă, Marea Britanie şi Cehia nu au aderat la acest pact.
