Gazoductul Iaşi-Ungheni va reduce dependenţa R.Moldova de Rusia (presă)
Gazoductul România - R. Moldova ar putea desfiinţa monopolul rusesc, titrează marţi 'Timpul' care îl citează pe analistul politic Vladimir Socor.
'Rusia consideră că Moldova trebuie să-şi asume responsabilitatea faţă de datoriile Transnistriei, în eventualitatea reunificării celor două teritorii. În acelaşi timp, guvernul rus permite în mod intenţionat creşterea datoriilor transnistrene, pentru a putea exercita presiuni asupra Chişinăului şi pentru a descuraja integrarea Moldovei în Uniunea Europeană', apreciază Vladimir Socor. Analistul mai scrie că gazoductul Iaşi-Ungheni ar permite Moldovei să renunţe definitiv la livrările de gaz oferite de 'Gazprom' sau să reducă volumul, micşorând astfel preţul.
Igor Caşu se referă în editorialul său de marţi din 'Adevărul' la vizita de săptămâna trecută a preşedintelui României, Traian Băsescu, la Chişinău. Propunerea ca Traian Băsescu să devină preşedintele Republicii Moldova nu prea are şanse de izbândă, consideră Caşu. Unicii lideri politici actuali care ar susţine deschis şi sincer candidatura lui Traian Băsescu la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova ar fi, probabil, Dorin Chirtoacă şi, poate, Nicolae Timofti. 'Pasul decisiv îl poate face chiar el, preşedintele actual al Republicii Moldova, care ar putea să-i acorde cetăţenia moldovenească omologului său de la Bucureşti', consideră autorul.
Pentru fostul premier Vlad Filat şi pentru fostul preşedinte al parlamentului Marian Lupu, succesul formaţiunilor pe care le conduc e şi singura cale de supravieţuire politică, de revenire în prim-planul scenei publice, constată Nicolae Negru în 'Jurnal de Chişinău'. Publicistul afirmă că soarta politică a celor doi lideri e în mâinile premierului Iurie Leancă şi a actualului preşedinte al parlamentului Igor Corman. 'De rezultatele guvernării depinde dacă Filat şi Lupu îşi vor recâştiga popularitatea de altădată. Ei sunt legaţi de acelaşi 'lanţ' şi orice încercare de a-şi pune piedici unul altuia se va solda cu căderi pentru ambii. Rivalitatea şi-o pot manifesta prin contribuţie cât mai mare la cauza guvernării comune, la stabilitatea şi performanţele acesteia', scrie editorialistul.
Mitropolia Moldovei este o consecinţă a ocupaţiei politice apărută în 1813 după ocuparea Basarabiei de Imperiul Ţarist, afirmă istoricul Ion Negrei intr-un interviu din 'Jurnal de Chişinău'. Potrivit acestuia, există un demers din acea perioadă prin care se solicită Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse formarea arhiepiscopiei. 'Conform Dreptului Canonic, este ilegală formarea unei structuri ecleziastice în urma unei cuceriri politice. Dacă, în plan politic, scindarea Moldovei li se datorează domnilor care nu au putut păstra integritatea Principatului Moldovei, în plan bisericesc, mitropolitul Bănulescu-Bodoni a făcut-o special', susţine istoricul.
