Gabriel Ghelmegeanu: CCIR elimină una dintre verigile de bază ale relaţiei comerciale româno-chineze

Decizia Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) de a-i refuza Camerei de Comerţ România-Republica Populară Chineză statutul de organizaţie de utilitate publică distruge una dintre verigile serioase ale relaţiilor economice şi comerciale bilaterale româno-chineze, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ România-Republica Populară Chineză.

La data de 8 decembrie 2011, Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale a atestat oficial Camera de Comerţ Bilaterală Chinezo-Române (preşedinte: Ioan Alexandru(Wang Yang), cu toate că anterior - la 5 iulie - CCIR înştiinţa în scris Camera de Comerţ România-Republica Populară Chineză (preşedinte: Gabriel Ghelmegeanu) că documentele înaintate "atestă legalitatea organizării şi funcţionării organizaţiei", drept pentru care aceasta este "atestată că este o Cameră Bilaterală de utilitate publică" şi că va primi "Certificatul Oficial ca document autentic al deţinerii acestei calităţi".

Pe de altă parte, organizaţia condusă de Ioan Alexandru)Wang Yang nu depusese până la data cerută de lege documentele care să-i ateste îndeplinirea condiţiilor de organizare şi funcţionare.

Astfel, o "notă" a CCIR arată că, la 31 mai, 33 de camere bilaterale depuseseră documentaţia solicitată în vederea avizării, alte cinci erau solicitate să aducă unele completări, dar asociaţia condusă de Ioan Alexandru(Wang Yang nu era inclusă între cele 38 de organizaţii, practic nu exista.

"Ce putem să spunem?! Exact ce spun toţi că, în România, nu se respectă legea. Cum să venim să investim în România, când legea nu se respectă, când societăţile chineze sunt întâmpinate de nişte ilegalităţi imense, chiar şi o societate foarte mare, cea mai mare, cu capital care este al statului chinez. Ambasada Chinei cunoaşte foarte bine ce se întâmplă la noi şi cred că nu se mai miră că se strică încă una dintre verigile serioase ale relaţiei bilaterale", a declarat preşedintele Gabriel Ghelmegeanu.

Acesta a adăugat că a existat o tentativă de fuziune între cele două organizaţii, dar aceasta a eşuat, unul dintre motive fiind că asociaţia condusă de Ioan Alexandru)Wang Yang "nu a fost şi nu este legal constituită drept Cameră bilaterală" şi, în plus, pe rolul instanţei se află cererea de radiere din Registrul Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor, precum şi faptul că "din conducerea respectivei asociaţii fac parte persoane cu condamnări penale, pentru trafic de persoane".

"Îmi este foarte clar. Camerele bilaterale, la ora actuală, nu sunt ceea ce speră şi spune Legea. Sunt tot mai mult de interes personal şi nu de interes public. Şi primează numai interesul personal. Şi, pesemne, există un grup de interese foarte clar constituit care doreşte să aibă această cameră, iar eu sunt o persoană indezirabilă (...) pentru că, întotdeauna, am avut o poziţie neutră. Am avut o poziţie corectă. Nu am fost nici în dreapta, nici în stânga, adică nici cu unii, nici cu alţii. Am fost, pur şi simplu, pentru dezvoltarea relaţiei (economice şi comerciale între România şi China - nr)", a declarat, pentru AGERPRES, Gabriel Ghelmegeanu.

La data de 14 decembrie, lista Camerelor Bilaterale asociate la CCIR părea a fi neactualizată, pe site-ul Camerei Naţionale figurând doar organizaţia lui Gabriel Ghelmegeanu sub numele de "Camera de Comerţ Bilaterală România-Republica Populară Chineză".

Până în prezent, CCIR nu a comunicat care sunt cele 34 de camere bilaterale avizate în data de 8 decembrie. Potrivit unui comunicat al CCIR, legislaţia în vigoare prevede că "în ţara noastră nu poate exista decât o singură cameră bilaterală între România şi un stat străin".

"Toate organizaţiile care nu îndeplinesc condiţiile legii urmează a fi radiate", a spus preşedintele CCIR, Mihail M. Vlasov, conform documentului menţionat.

Camera de Comerţ România-Republica Populară Chineză a fost înfiinţată în 1997, la iniţiativa unor foşti ambasadori români în China, cu sprijinul Asociaţiei Române de Prietenie cu R. P. Chineză şi al Ambasadei Chinei la Bucureşti. Un an mai târziu a primit personalitate juridică.