Fraţii Musulmani revendică victoria candidatului lor la alegerile prezidenţiale din Egipt
alte articole

Fraţii Musulmani revendică victoria candidatului lor, Mohamed Mursi, la primele alegeri prezidenţiale din Egipt după răsturnarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează Bloomberg.
Mohamed Mursi ar fi obţinut 52% în cadrul scrutinului care s-a desfăşurat sâmbătă şi duminică.
”Mă voi plasa la o distanţă egală de toţi, voi fi slujitorul tuturor egiptenilor”, a declarat Mursi, luni-dimineaţă, la o conferinţă.
Potrivit Fraţilor Musulmani, numărătoarea voturilor s-a efectuat în 97% din cele aproximativ 13.000 de secţii de vot.
Rezultatele oficiale ar urma să fie anunţate la 21 iunie.
Anunţul Fraţilor survine la câteva ore după ce armata egipteană a promulgat o declaraţie constituţională care stabileşte puterile preşedintelui. Totodată, se prevede că puterea legislativă şi bugetară este asigurată de actualul Consiliu suprem al Forţelor Armate (CSFA), aflat la conducerea ţării.
Cursa electorală a a divizat ţara între cei care se tem de o revenire a vechiului regim dacă fostul militar şi premier în timpul lui Mubarak, Ahmad Chafiq, va fi ales şi cei care resping amestecul religiei în politică, în cazul unei victorii a Fraţilor Musulmani.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, Mohammad Morsi s-a situat pe primul loc, cu 24,7% din voturi, în timp ce Ahmad Chafiq a obţinut 23,6% din sufragii.
Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Egipt a avut loc pe fondul turbulenţelor politice, care ar putea conduce la menţinerea în fruntea ţării a Consiliului Suprem al Forţelor Armate, căruia Mubarak i-a predat puterea înainte de a demisiona.
Militarii au promis că vor preda puterea civililor după ce preşedintele va fi ales.
Curtea Constituţională a invalidat însă, joi, rezultatele scrutinului legislativ pentru un viciu în legea electorală, declarând "ilegal" Parlamentul dominat de islamişti. Instanţa i-a permis astfel lui Ahmad Chafiq să rămână în cursa prezidenţială, în pofida unei legi care le interzice reprezentanţilor fostului regim să aspire la noi funcţii.