Franţa va adopta legi stricte pentru a combate protestele „vestele galbene”

Manifestanţi din mişcarea Vestele Galbene protestează în Paris
Manifestanţi din mişcarea Vestele Galbene protestează în Paris (Getty Images)

Franţa plănuieşte să introducă legi mai stricte pentru a interzice demonstraţiile neautorizate şi a sancţiona elementele turbulente în efortul de a contracara protestele violente ale „vestelor galbene”, a afirmat premierul francez Edouard Philippe, potrivit Deutsche Welle.

După 8 săptămâni de demonstraţii care au dus la revolte şi ciocniri cu poliţiştii în Paris şi în alte oraşe ale Franţei, guvernul încearcă să ajungă la o soluţie cu liderii mişcării, care a devenit tot mai radicală.

Philippe a precizat luni că guvernul plănuieşte să „actualizeze legile pentru a-i sancţiona pe cei care nu respectă prevederea de a declara protestele, pe cei care participă la proteste nedeclarate, sau care sosesc la proteste cu cagule”.

De asemenea, el a anunţat propunerea de a interzice prezenţa la demonstraţii a „celor care provoacă probleme”, în mod similar ultraşilor francezi care nu au voie să intre pe stadioanele de fotbal.

În ceea ce priveşte distrugerea proprietăţilor în timpul revoltelor, „cei care provoacă probleme, şi nu contribuabilii” vor trebui să plătească daunele, a adăugat Philippe.

„Trebuie să păstrăm dreptul de a demonstra în Franţa şi trebuie să îi sancţionăm pe cei care încalcă legea”, a afirmat premierul la postul de televiziune TF1.

Aproximativ 50.000 de persoane au participat sâmbătă la cea mai recentă rundă de proteste în Franţa, care au degenerat în unele locuri în revolte şi ciocniri cu poliţiştii.

Philippe a declarat că 80.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi pe cuprinsul ţării pentru protestele din următoarea sâmbătă.

Protestele „vestelor galbene” au izbucnit la mijlocul lunii noiembrie şi au devenit violente pe alocuri, fiind inspirate de o nepopulară taxă pe carburanţi. De atunci, preşedintele francez Emmanuel Macron a renunţat la planul măririi taxei respective, însă mişcarea a continuat şi manifestanţii au început să se concentreze pe creşterea costului vieţii şi pe deciziile luate până acum de preşedinte.

Deşi numărul participanţilor la proteste a scăzut începând cu luna decembrie, demonstraţiile au adoptat un ton tot mai radical şi îi cer lui Macron să demisioneze. Guvernul a respins însă apelurile de demisie a preşedintelui, precizând că nu sunt democratice.

Macron a afirmat că intenţionează ca luna aceasta să adreseze poporului francez o scrisoare în care să sublinieze faptul că îşi va duce la bun sfârşit planurile ambiţioase.

După ce, iniţial, i-a numit pe manifestanţi „huligani” şi a promis că nu va ceda presiunilor, Macron a făcut un pas înapoi când a anunţat un pachet generos de concesii în valoare de 11,16 miliarde de euro, inclusiv creşterea salariului minim, reduceri de taxe pentru pensionari şi eliminarea taxelor pentru remuneraţia aferentă orelor de muncă suplimentare.

Dar la o lună de la acel anunţ, prin care Macron a sperat că va calma furia protestatarilor, „vestele galbene” continuă să iasă pe străzile capitalei franceze şi nu dau semne că ar renunţa.

Separat, luni, manifestanţii „vestele galbene” au obţinut suportul guvernului populist al Italiei când vicepremierul Luigi Di Maio, care conduce Mişcarea anti-establishment Cinci Stele, a scris pe blogul partidului său: „Vestelor galbene, să nu va potoliţi!”

Suportul pentru „vestele galbene” franceze a evidenţiat ocazional relaţiile tensionate dintre populiştii din Franţa şi Italia cu privire la migraţie şi alte probleme.