Franţa şi Olanda se opun discuţiilor privind aderarea Albaniei şi Macedoniei la UE

Franţa şi Olanda se opun planurilor Uniunii Europene de a porni tratative privind aderarea Albaniei şi Macedoniei pe fondul temerilor că decizia ar putea alimenta şi mai mult sentimentul anti-imigraţie din interiorul blocului, au precizat unii diplomaţi UE.

Beneficiind de sprijinul amplu al altor guverne UE şi al Comisiei Europene în ceea ce priveşte demararea discuţiilor privind aderarea, Albania şi Macedonia speră ca miniştrii europeni să cadă de acord pentru lansarea acestui proces în cadrul unei întâlniri care va avea loc marţi în Luxemburg, ceea ce ar putea pregăti cadrul pentru o eventuală aprobare a acţiunii de către liderii guvernelor UE la summitul din 28-29 iunie.

După ce Skopje şi Atena aparent şi-au rezolvat o dispută veche de câteva decenii privind numele Macedoniei – dispută care a blocat procesul de aderare – lansarea discuţiilor ar marca cel mai clar pas în încercarea blocului de a se extinde în cele şase ţări din vestul Balcanilor după ce, de-a lungul anilor, a neglijat regiunea, potrivit Reuters.

Însă preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat în Parlamentul European, în luna aprilie, că nu poate susţine aşa-numita extindere fără ca, mai întâi, să aibă loc o reformă internă suplimentară a blocului. Iar acum, diverşi diplomaţi susţin că poziţia liderului francez nu s-a schimbat.

Alţi diplomaţi europeni au precizat că temerile privind imigranţii se află în centrul atenţiei.

“Înainte de a putea lansa negocieri, sunt aşteptate reformele, deoarece avem un nivel ridicat al cerinţelor”, a susţinut o sursă diplomatică franceză.

Franţa şi Olanda au trimis în luna mai celorlalte guverne UE un document în care au afirmat că lipsa de reforme judiciare, corupţia endemică şi crima organizată sunt motivele pentru care Albania şi Macedonia nu sunt pregătite pentru deschiderea negocierilor de aderare, potrivit unor diplomaţi.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a vizitat în luna martie Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia şi a avertizat că regiunea Balcanilor s-ar putea întoarce la război în cazul în care nu există nicio speranţă că vor putea adera la bloc.

Cele şase ţări – toate, în afara Albaniei, provenind din fosta Iugoslavie – sunt considerate viitori membri.

Ieşirea iminentă a Marii Britanii din UE şi negocierile suspendate ale aderării Turciei au determinat Comisia Europeană să propună o intensificare a discuţiilor de aderare cu ţările din vestul Balcanilor, chiar dacă cei mai avansaţi pretendenţi, Serbia şi Muntenegru, probabil nu vor putea intra în bloc înainte de 2025.

În timp ce Germania împărtăşeşte temerile francezilor cu privire posibilitatea lansării discuţiilor de aderare cu Albania şi Macedonia, cancelarul german Angela Merkel a decis să susţină extinderea din motive geopolitice şi pentru a contracara influenţa tot mai mare a Rusiei şi a Chinei în Balcani.