Franţa găzduieşte peste 200.000 de lucrători detaşaţi din străinătate, în creştere cu 23% în acest an

În Dunkerque, un oraş din extremitatea nordică a Franţei, pe coasta Canalului Mânecii, peste 1.000 de lucrători muncesc pe cel de-al doilea mare şantier industrial al ţării. Majoritatea acestora sunt străini, angajaţi pe salarii mai mici, cu contracte temporare, sub auspiciile unei legi a Uniunii Europene care a provocat deja iritare la nivel politic, a pus într-o situaţie stânjenitoare guvernul socialist de la Paris şi a alimentat comentariile Frontului Naţional (extremă dreapta), relatează vineri agenţia Reuters.

Subiectul - unul sensibil în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor - se va afla lunea viitoare pe agenda reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor muncii din statele membre UE de la Bruxelles şi poate lua amploare la Consiliul European de iarnă, din 19-20 decembrie.

Proiectul unui nou terminal de gaz natural lichefiat a generat mari speranţe în ceea ce priveşte apariţia unor noi locuri de muncă, într-un oraş puternic afectat de declinul industrial şi de închiderea recentă a unei rafinării.

Cu toate acestea, asemenea multor şantiere de construcţii din întreaga ţară, proiectul, operat de compania de utilităţi, controlată de stat, EDF, lucrează în principal cu străini angajaţi prin subcontractori în condiţii care evită costurile ridicate ale forţei de muncă din Franţa. Practica este legală sub auspiciile unei directive europene din 1996, de care angajatorii abuzează şi care îi face pe lucrătorii localnici să resimtă un gust amar, după cum susţin sindicaliştii francezi.

'Regiunea este disperată să aibă locuri de muncă, dar ne confruntăm cu o concurenţă total neloială şi suntem daţi la o parte', susţine David Sans, un sindicalist local.

În fiecare an, peste un milion de lucrători sunt detaşaţi de către angajatorii lor pe teritoriul UE pentru a lucra în special în industria serviciilor, în special în construcţii, agricultură, hoteluri şi transport, potrivit Comisiei Europene.

Guvernul de la Paris susţine ca numărul lucrătorilor detaşaţi declaraţi din Franţa - în special din Polonia, Portugalia şi România - a crescut cu 23% în acest an la peste 200.000 de persoane, dar că mulţi alţii lucrează fără a fi declaraţi.

Sub auspiciile normelor UE, lucrătorii pot fi detaşaţi în străinătate pentru o perioadă de până la doi ani pentru a efectua o sarcină specifică. Deşi contractele lor trebuie să respecte normele de muncă din ţara-gazdă, contribuţiile la asigurările sociale rămân cele din statul de origine.

În Franţa, acest lucru înseamnă că lucrătorii trebuie plătiţi cu un salariu minim brut de aproximativ 1.400 de euro pe lună pentru o săptămână de lucru 35 de ore, cu cinci săptămâni de concediu anual, însă nu sunt eligibili pentru deducerile franceze de salarizare, cele mai mari din Europa.

Contribuţiile sociale pot fi de 2-4 ori mai mici pentru angajările din Marea Britanie, Polonia sau Slovacia, ceea ce înseamnă că respectivele companii pot reduce semnificativ costurile forţei de muncă prin utilizarea acestui sistem. Oficialii susţin că mai mulţi subcontractori străini nu respectă normele privind plata lucrătorilor şi timpul lor de lucru, însă abuzurile sunt greu de depistat.

'Acest fenomen ameninţă sistemul nostru social, deoarece nu doar îi privează pe lucrătorii francezi de un loc de muncă, ci şi aduce mai puţini bani sistemului nostru de asistenţă socială', avertiza un raport parlamentar dezbătut săptămâna trecută.

Problema este extrem de sensibilă politic şi în alte ţări cu costuri ridicate ale forţei de muncă, cum ar fi Belgia şi Danemarca, iar partidele populiste eurosceptice, de dreapta şi de stânga, marşează pe acest subiect înainte de alegerile pentru Parlamentul European din luna mai.

De altfel, temerile legate de un aflux de forţă de muncă străină şi ieftină, simbolizat de figura 'instalatorului polonez', au contribuit la un 'nu' spus de Franţa în 2005, în cadrul unui referendum privind o constituţie pentru UE, aminteşte Reuters.

În acest context, Parisul vrea să înăsprească regulile pentru a cere companiilor să ofere mai multe documente care atestă legalitatea contractelor oferite lucrătorilor detaşaţi. De asemenea, Parisul vrea să facă contractorul gazdă responsabil legal pentru respectarea de către subcontractorul străin a normelor de muncă din ţara gazdă.

Legislaţia europeană poate fi modificată printr-un vot cu majoritate calificată, însă dacă o chestiune ajunge la nivelul decizional maxim (Consiliul European), deciziile au nevoie de consens.

După cum era de aşteptat, Franţa se confruntă cu opoziţia Poloniei, cea importanţă ţară furnizoare de muncitori detaşaţi, precum şi a multor alte state foste comuniste, dar şi a Marii Britanii, cea mai puternică susţinătoare a pieţei libere.

'Trebuie să introducem reforme pentru a opri abuzurile, dar nu trebuie să renunţăm la un sistem care aduce sânge proaspăt şi energie în economiile mai slabe', a declarat un antreprenor care angajează aproximativ 100 de lucrătorii detaşaţi din România. 'Aceşti lucrători sunt plătiţi de cinci sau şase ori mai mult faţă de România, aşa că atunci când vin sunt mult mai motivaţi şi mai muncitori decât francezii, pentru care aceste locuri de muncă sunt dure şi prost plătite', a adăugat el, sub protecţia anonimatului.