Francois Hollande 'a irosit cele o sută de zile' ale mandatului său prezidenţial

Revoltele tinerilor din oraşul francez Amiens, în timpul cărora protestatari au incendiat case şi şcoli, au 'aruncat lumină' asupra primelor rezultate ale preşedinţiei lui Francois Hollande. În cele o sută de zile care au trecut din momentul alegerii lui Hollande, noul stăpân de la Palatul Elysee a îndeplinit multe dintre promisiunile sale electorale, însă acest fapt nu a îmbunătăţit în niciun fel situaţia din ţară, notează cotidianul rus Kommersant.

Preşedintele Hollande s-a confruntat pentru prima dată cu 'revolta periferiilor'. Acest lucru s-a întâmplat nu o dată în timpul fostelor guverne - pe vremea lui Nicolas Sarkozy ministru de interne şi Nicolas Sarkozy preşedinte - însă nu s-a întâmplat niciodată în timpul unui preşedinte socialist. Ministrul de interne al Franţei, Manuel Valls, care a venit la Amiens 'să stingă incendiul', a fost pur şi simplu huiduit, iar o parte dintre huiduieli a fost adresată fără îndoială şefului său preşedintele.

Revoltele din localităţile franceze populate cu imigranţi nu constituie, desigur, o noutate pentru Franţa. Însă, ultimele revolte atestă în mod elocvent că problemele care i-au determinat pe francezi să-l aleagă pe Hollande preşedinte, iar apoi să le ofere socialiştilor parlamentul şi guvernul, nu au dispărut nicăieri, subliniază cotidianul rus.

În pofida tuturor eforturilor depuse de noul cabinet de miniştri, economia nu înregistrează creştere. Cifrele nu sunt deocamdată cu minus, însă tendinţa este evidentă. Şomajul a atins 10% şi nu are de gând să se oprească. Iniţiativa lui Sarkozy privind reorientarea profesională obligatorie a şomerilor şi îndreptarea acestora către meseriile de care are nevoie societatea, a fost îngropată. Noi idei (cu excepţia renumitului 'contract al generaţiilor', care le permite întreprinderilor să ţină un angajat în vârstă şi experimentat precum şi un stagiar tânăr, menit să-l înlocuiască în timp pe cel dintâi) nu există deocamdată. Guvernul insistă pe impozite, sperând să obţină de la cei bogaţi mijloace pentru acoperirea datoriei de stat, în timp ce cei săraci fug de la şcoală şi distrug secţiile de poliţie.

Toleranţa socialiştilor faţă de imigranţi şi faţă de tineretul revoltat din suburbii este cunoscută, continuă Kommersant. În pofida tuturor declaraţiilor făcute de autorităţi, conform cărora se va manifesta fermitate, nimeni nu are încredere în ele. Problemele de securitate, care în mod tradiţional îi îngrijorează pe francezi cu mult mai puţin decât economia, salariul şi şomajul, s-au plasat la sfârşitul verii în prim plan.

Un recent sondaj de opinie publică relevă o tendinţă îngrijorătoare pentru Francois Hollande. În cel de-al doilea tur al alegerilor din mai Hollande l-a devansat doar puţin pe Nicolas Sarkozy - 51,62% contra 48,38%. Astăzi, aceste cifre s-au inversat. Potrivit noilor date, adunate de IFOP la comanda cotidianului Le Figaro, 54% dintre cei intervievaţi sunt nemulţumiţi de Hollande şi doar 43% consideră munca acestuia satisfăcătoare.

Nu se poate spune că Francois Hollande şi-a pierdut încrederea francezilor. Multe dintre acţiunile noului preşedinte sunt mai degrabă aprobate de aceştia: de exemplu, cea privind accelerarea retragerii trupelor franceze din Afganistan sau cea privind reducerea cu o treime a salariilor miniştrilor şi preşedintelui însuşi. Hollande creează noi locuri de muncă în învăţământ, reduce vârsta de pensionare, îi lasă pe cei bogaţi fără înlesnirile fiscale. Adică, îşi îndeplineşte promisiunile făcute în timpul campaniei electorale.

Însă, potrivit Kommersant, tocmai acest lucru este cel mai îngrijorător. În favoarea programului electoral al lui Hollande au votat peste 18 milioane de francezi. Aceştia nu pot spune că preşedintele i-a păcălit şi nu-şi ţine promisiunile. Însă, la fel de puţin probabil este ca alegătorii preşedintelui socialist să recunoască faptul că programul aprobat de ei se poate dovedi puţin eficient şi că acum ei înşişi poartă parţial răspunderea pentru acest lucru: conştiinţa francezilor şi toleranţa lor faţă de autorităţi nu merg chiar atât de departe.

După triumful din mai al socialiştilor, oraşul Tulle, capitala departamentului Correz de unde Francois Hollande şi-a început campania victorioasă spre Paris, organizează de mai multe luni un traseu turistic special, intitulat 'pe urmele preşedintelui'. Cei curioşi sunt duşi pe la clădirile unde Hollande a ţinut discursuri sau reuniuni, sunt serviţi în restaurantele sale preferate. După cum anunţă astăzi autorităţile din Tulle, doritori să meargă 'pe urmele lui Hollande' aproape că nu mai există.